Un film documentar de arta te aduce in fata realitatii necosmetizate, iti pune la incercare convingerile si prejudecatile, te provoaca sa gandesti inafara status-quo-ului. Datorita initiativelor ca Astra Film Festival sau One World Film Festival, iubitorii de cinema pot iesi din zona de confort printr-o doza binevenita de povesti non-fictionale despre lumile apropiate sau indepartate. La Cluburile de Film MANIFESTO, proiect organizat de ORICUM in liceele romanesti, tinerii folosesc filmul documentar ca alternativa la mijloacele clasice de cunoastere (manuale, carti, lectii formale) si ca instrument de chestionare a celor mai importante probleme de astazi (drepturile omului, activism civic, inegalitate sociala, istorie recenta).

Ca multe alte produse culturale, structura si estetica documentarului a avut de castigat de pe urma revolutiei digitale. Combinatia dintre tehnicile traditionale de producere a unui film documentar (foto-video)  si noile medii de expunere digitala (platforme interactive, livestreaming, arhive digitale) a dus la nastere unei noi specii de documentar. Webdocumentarul (sau documentarul interactiv) e mult mai mult decat un film –  o insumare de tehnologii folosite pentru cunoasterea unui anumit subiect din mai multe unghiuri. Mai exact, o platforma online care-ti da de ales intre diferite moduri de explorare a unei povesti: foto, video, muzica, documente scrise, harti virtuale, transmisiuni in timp real. Poti alege si gradul de implicare in subiect, detaliile pe care vrei (sau nu) sa le aprofundezi, personajele pe care vrei sa le cunosti. Desi isi pierde valoarea strict cinematografica, noul tip de documentar pune interactivitatea pe primul loc si acorda un rol crucial spectatorului. Libertatea de a interveni in continutul povestii e echivalenta cu responsabilitatea de a trasa singur concluziile pe un anumit subiect (nu mai exista nici o voce care sa decodifice semnificatia povestii sau sa distinga binele de rau).

Proiectul Out of my Window e primul webdocumentar 360° care reuseste sa patrunda in interiorul casele oamenilor din toata lumea. Creatoarea continutului, Katerina Cizekcr, si-a propus sa cerceteze legatura dintre aspectul anost al ansamblelor rezidentiale pe care le regasim astazi in majoritatea centrelor urbane si interiorul acestora, locul unde oameni diferiti construiesc comunitati unice, hranesc traditii si dau sens vietii e zi cu zi. Rezultatul este un document viu si interactiv ce poate fi parcurs in 90 de minute si aduna 49 de povesti ”rezidentiale” din 13 orase ale lumii, pe fundalul unui playlist colorat. Poate fi explorat oricand AICI.

Webdocumentarul Gaza/Siderot abordeaza un subiect politic delicat: conflictul dintre Israel si Palestina. Platforma interactiva creata de regizorul Serge Godey e impartita (grafic si structural) in doua jumatati bine delimitate. Fiecare corespunde universului inchis din 2 orasele aflate la doar 3 km distanta: Gaza (Palestina) si Sderot (Israel). Desi traiesc in conditii dificile si nesigure, locuitorii celor doua regiuni continua sa traiasca, sa munceasca, sa viseze si sa iubeasca, in felul lor. Experimentul documenteaza in paralel viata a 6 palestinieni si israelieni, prin video-testimoniale saptamanale filmate pe parcursul a 10 saptamani. Publicul are la dispozitie multe alte documente-suport: fotografii, harti interactive, reportaje scrise.

Aparitia documentarelor interactive marheaza o metoda inovatoare de cunoastere si de explorare a realitatii. Vorbim de o noua tehnica de expunere a povestilor (digital storytelling), cu potential de dezvoltare in domeniul educational. Plusvaloarea e data de accesul interactiv, intim si non-linear la continutul unui subiect ce poate parea dificil sau neinteresant. Webdocumentarele ar putea constitui materiale didactice valoroase (ca alternativa  la lectiile formale de istorie, geografie sau alte materii umaniste) dar si descoperiri fascinante pentru cei prinsi in rutina urbana: bucati de cunoastere la un click distanta.

—–

*Mai multe despre documentare interactive

Antreprenorul e asemanat adesea cu un navigator. Indiferent daca se afla pe o barca cu panze sau pe un crucisator urias, el e cel care alege destinatia, traseul si echipa. Tot el isi asuma insa si riscurile, caci perioadele de acalmie sunt intotdeauna urmate de furtuna, chiar si in sectorul industriilor creative. Antreprenorului “creativ” ȋi sunt puse la ȋncercare toate fortele si slabiciunile celui care are o idee de afaceri pe care urmeaza sa o puna ȋn practica.

Proiectul “Promovarea Antreprenoriatului in Domeniul Industriilor Creative” continua seria de cursuri gratuite dedicate viitorilor antreprenori in industrii creative. Cum poate ajunge o idee plan de afaceri si care sunt solutiile la obstacolele cele mai temute? Tinerii care se vor inscrie la sesiunile lunii decembrie vor pleca acasa cu un numar mare de raspunsuri grupate pe capitolele unui business plan: descrierea sectorului, a statutului de antreprenor, planul de marketing, strategia de comunicare, strategia de vanzari, strategia financiara, aspecte legale si de capital uman sau managementul riscului. Caietele cursantilor se vor transforma, cu ajutorul trainerilor, pe parcursul a 3 zile, in primele lor planuri de afaceri.

Formularul de inscriere cuprinde rubricile pe baza carora se va face selectia participantilor, luand in calcul in principal dorinta lor de a dezvolta o afacere in sectorul creativ, dar si alte criterii.

Cursurile se vor desfasura intre 4 si 19 decembrie in 5 sesiuni. Inscrierile incep pe 23 noiembrie si se incheie cu trei zile inainte de debutul fiecareia dintre cele 5 sesiuni ale lunii decembrie. AICI gasiti detalii despre deadline-urile inscrierilor. 

Locurile sunt limitate la fiecare sesiune de training (maximum 25), insa cei care care nu se inscriu pentru luna decembrie isi pot exprima interesul pentru cursurile de anul viitor printr-un mesaj la adresa training@crestetalente.ro. Acestia vor fi anuntati prin email despre datele viitoarelor sesiuni de curs. AGENDA detaliata a sesiunilor din decembrie poata fi consultata la adresa: www.crestetalente.ro. Cursurile sunt certificate CNFPA. 

Mai multe detalii despre traineri si procesul de aplicare gasiti pe www.crestetalente.ro/inscriere-training

Jumatate din populatia lumii traieste in orase. Pentru multi dintre noi, urbanul dicteaza ritmul vietii, felul in care traim, calitatea timpului, bunastarea generala. Ca organism cu viata proprie, orasele sunt poli de dezvoltare economica si sociala si principalul motor de generare si propagare a creativitatii.

La nivel de politici europene, exploatarea potentialului creativ din comunitatile locale este in fruntea strategiilor de dezvoltare urbana. Argumentele pentru sustinerea industriilor creative la nivel urban tin de contributia acestora la economia locala, o dezvoltarea sociala armonioasa, crearea unor punti de legatura cu comunitatea globala, dezvoltarea turismului creativ. Unul din cele mai importante programe de dezvoltare UNESCO este Creative Cities, platforma globala care uneste orase europene cu misiuni comune: exploatarea diversitatii culturale pentru dezvoltare urbana sustenabila. Pana acum, reteaua oraselor creative are 30 de centre urbane, adunate in jurul a 7 industrii creative: literatura, film, muzica, crafts&folk art, design, media si gastronomie.

Orase precum Edinburgh, Sydney, Ghent, Bogota, Seoul au reusit sa dezvolte modele antreprenoriale de succes care sa sustina business-uri creative generatoare de profit economic si cooperare intrenationala.

In Romania, vitalitatea culturala a oraselor a fost masurata anul trecut printr-un studiu realizat de Centrul de Cercetare si Consultanta in Domeniul Culturii. Documentul urmareste masurarea potentialului de exprimare a creativitatii  sub diverse forme, in comunitatile locale ale tarii. Mai precis: accesul la bunurile culturale, (infrastructura culturală compusă din săli de spectacole, biblioteci, muzee, expoziţii), posibilităţile de formare şi creaţie artistică (şcoli cu profil artistic, cadre didactice pentru formare, infrastructură disponibilă pentru „creatori”) şi posibilităţile de valorificare antreprenorială a produselor culturale sau a celor bazate exclusiv pe creativitatea autorilor (produse cu „copyright”).

    (Click pe imagine pentru topul detaliat al celor mai dinamice orase ale tarii)

O concluzie interesanta a studiului arata ca bugetele alocate pentru cultura la nivel local sunt comparabile cu bugetele alocate de Minsterul Culturii pentru proiecte nationale. De multe ori insa, valoarea finantarilor locale dedicate culturii nu este un indicator relevant pentru masurarea creativitatii urbane conform standardelor europene. E nevoie in plus de participare din partea comunitatii locale si de existenta  unei economii creative, bazate pe industrii creative capabile sa contribuie la dezvoltarea economica prin profit si locuri noi de munca.

În acest sens, Clujul e pe primul loc in topul oraselor creative ale Romaniei – desi conform statisticilor sustinerea bugetara a culturii este modesta, participarea comunitatii la activitati culturale e extrem de dinamica. In plus, Clujul a reusit sa-si creeze un model viabil de economie creativa – are cele mai profitabile business-uri creative si cei mai multi salariati in domeniu. Urmeaza Sibiul, oras cu cea mai mare cifra de participare a comunitatii locale la activitatii culturale, pe locul 5 in topul profitabilitatii economice a industriilor creative. Surprinzator, Sfantu Gheorge, resedinta a judetului Covasna, ocupa a 3-a pozitie in clasamentul oraselor creative, cu una dintre cele mai bune infrastructuri culturale din tara, cel mai mare procent alocat culturii din bugetul local si industrii creative bine conturate. Topul primelor 10 orase creative din Romania este ocupat in continuare de Timisoara, Alba Iulia, Iasi, Bistrita (cu cel mai mare numar de organizatii non-guvernamentale active), Targoviste, Miercurea Ciuc  si Targu Mures. Bucurestiul nu a fost inclus in analiza CCCDC.

Orasele care se afla in primele 20 de pozitii in topul vitalitatii urbane au facut pasi repezi inspre imbunatatirea calitatii vietii prin exploatarea creativitatii. Principalii asi din maneca centrelor urbane romanesti ce vor fi capabile sa concureze cu cele mai creative orase europene sunt: dezvoltarea industriilor creative in business-uri profitabile care sa genereze o cerere consistenta de bunuri culturale, cresterea si dinamizarea sectorului non-profit din zona culturala.

Mai multe resurse despre economie creativa in Romania sunt disponibile pe site-ul proiectului ”Promovarea antreprenoriatului in industrii creative”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 “Investește în oameni!