Marti, 13 mai 2014, are loc prima intalnire din seria Aperitiv Creativ la libraria Humanitas Cismigiu. Corina Suteu, Oana Nasui si Matei Martin vor discuta despre industriile culturale si creative si in ce masura acest concept aduce o noua perspectiva in discursul public despre politici culturale si economice.
Aceasta este prima editie a evenimentelor lunare Aperitiv Creativ – dezbateri relaxate despre industriile culturale si creative lansate de Asociatia ORICUM.
Desi este un termen folosit des in documentele de politici publice la nivel european, nu exista o definitie clara a industriilor culturale si creative. In Romania acest termen este prezent in documente precum Programul National de Guvernare 2013 – 2016, Strategia sectoriala in domeniul culturii si patrimoniului national pentru perioada 2014 – 2020, Strategia Nationala pentru Competitivitate 2014 – 2020. Cu toate acestea, nu au avut loc dezbateri publice despre acest concept: anunta el o schimbare de paradigma in ceea ce priveste sustinerea artei si culturii? Care sunt noile relatii intre economie, cultura si tehnologie?
Prima mentiune a termenului de industrii culturale a aparut in anii ’40 ca o critica adusa industrizarii culturii in societatea capitalista. In anii ’90 termenul de industrii creative a fost recuperat de catre guvernul Australiei si Marii Britanii si introdus in politicile lor culturale. Documentele create atunci puncteaza o schimbare de paradigma, de la politici culturale la politici economice. Cu alte cuvinte, cultura creeaza bunastare: creeaza locuri de munca, este un export valoros, contribuie la dezvoltarea brandurilor locale si nationale, influenteaza si alte sectoare economice, atrage studenti si turisti.
Conceptul de industrii culturale si creative a luat cu adevarat amploare in 1997, atunci cand prim-ministrul Marii Britanii, Tony Blair, a propus industriile creative ca motor de dezvoltare economica.
Raportul “The Creative Industries Mapping Document”(1998) a demonstrat ca industriile creative erau o componenta importanta a economiei engleze, producand 5% PIB-ul tarii si angajand peste 1.4 milioane de oameni. In centrele urbane acest sector era si mai important: in Londra, de exemplu, unul din cinci job-uri create era in domeniul creativ, fiind al doilea cel mai mare sector economic dupa servicii financiare si business.
Industriile culturale si creative reprezinta un sector foarte important in economia UE, avand o rata de crestere peste nivelul altor industrii. In Romania industriile culturale si creative contribuiau in 2009 cu 5.93% din PIB-ul Romaniei si produceau 141.000 locuri de munca.