Cum a fost la primul Aperitiv Creativ

Marti, pe 12 mai 2014, a avut loc primul Aperitiv Creativ organizat de ORICUM: o discutie lejera despre industriile culturale și creative din Romania, ghidata de trei speakeri cu expertiza solida in domeniu: Corina Suteu, manager cultural si co-fondator al festivalului de film Making Waves, Oana Nasui, antreprenor cultural in domeniul artelor vizuale si Matei Martin, jurnalist cultural cu interes sporit in zona politicilor pentru cultura. Discutia a fost moderata de Sabina Baciu, director executiv Asociatia ORICUM.

Industriile Culturale si Creative din România: un model atipic

Discutia a pornit intr-o perspectiva introductiva cu incercarea de a identifica specificul industriilor culturale si creative in Romania. Cum s-a conturat acest domeniu in ultimii ani? E Romania mai aproape de modelul francez, in care statul sustine in mod majoritar cultura, sau de modelul anglo-saxon, in care proiectele culturale se auto-sustin? Raspunsul e undeva la mijloc, caci desi istoric ne apropiem mai degraba de paradigma franceza, realitatea romaneasca din ultimii ani a dus la crearea unui model mixt in care operatorii culturali se bazeaza atat pe fonduri publice cat si pe gandirea unor proiecte care sa se sustina din surse alternative  (Corina Suteu). Exista suficiente exemple de proiecte culturale made in Romania care au reusit sa-si creeze un mecanism de supravietuire dincolo de sustinerea publica: Librariile Carturesti, Humanitas, publicatia Dilema Veche, Modenism.ro, dar si un numar mare de proiecte care inca depind doar de fonduri publice, precum AFCN, ca principal punct de sustinere. Realitatea pietei culturale din Romania arata ca orice operator cultural trebuie sa-si creeze de la zero propriul sistem de functionare in functie de context: Ministerul Culturii are mereu un rol secund in aceasta schema.

Cand se transforma un sector cultural in industrie

Un sector cultural devine industrie creativa atunci cand incepe sa genereze profit (Oana Nasui), sau atunci cand reuseste sa mobilizeze in jurul sau un aparat administrativ format din specialisti din diverse domenii: contabili, avocati, oameni de comunicare (Matei Martin). Dar cel mai important punct definitoriu al industriilor creative e legat de masificarea produselor create. Vorbim de industrie creativa atunci cand avem de-a face cu un produs (fie ca e vorba de un tablou, o piesa muzicala, o carte) care devine mai degraba un bun al publicului decat al creatorului (Oana Nasui).

Importanta colaborarii in sectorul cultural si creativ romanesc

”E important ca oamenii din interiorul unui sector sa colaboreze intre ei pentru ca vocea lor sa se faca auzita in fata autoritatilor si nu numai”  -  a fost unul din punctele aduse in discutie in cadrul dezbaterii. Christina Leucuta (director Ministerul Economiei) a fost de parere ca accesarea unor fonduri publice europene pentru proiecte culturale e posibila doar atunci cand se creeaza parteneriate solide: formarea unor clustere pe industrii e o solutie care ar trebuie adoptata cat mai larg de operatorii creativi din orice domeniu.

”Nu trebuie sa asteptam sa ni se dea, ci mai degraba sa cerem noi”

Probabil cea mai efervescenta parte a dezbaterii a venit de la Cosmin Nasui, co-owner la Nasui Gallery. In continuarea discutiei despre importanta asocierilor in branse creative a venit si convingerea ca un operator cultural nu trebui sa astepte sa i se creeze legile de care are nevoie. E suficient sa te aliezi cu oamenii din bransa, sa-ti scrii propriul proiect de lege care stii ca ti-ar usura activitatea si sa-l inaintezi autoritatilor (pentru asta e nevoie de un avocat, dar efortul merita). Exemplul concret si foarte util este cel al Asociatiei Comerciantilor de Opera de Arte, organizatie care a facut un proiect de lege si l-a inaintat prin toate dezbaterile (senat, camera deputati). Au obtinut reducerea TVA si moduri de a ajunge mai usor la sponsorizari, cativa pasi mici dar importanti pentru industrie.

Convingerea a fost intarita si de Matei Martin: ”cred din ce in ce mai putin in stat: cred in cetatean si in indivizi si in puterea lor de a-si aduce nevoile in fata statului”.  Centrul National al Dansului ar putea fi un bun case-study, ca institutie publica care a aparut ca urmare a pozitiei luata de artistii dansatori in fata statului.

Intr-o nota optimista, Aperitivul Creativ a scos la lumina si industriile creative romanesti care au avut o ascensiune demna de luat in seama, cum ar fi industria jocurilor video. Exista in prezent in Bucuresti 2000 de oameni care lucreaza in domeniu video games, cu proiecte care invart bugete de zeci de milioane de EURO. Asa a luat viata si Asociatia Game Developerilor, o alta entitate a unei bresle creative care a reusit sa obtina beneficii de la stat – scutirea de impozit pentru programatori.

Concluzii

Concluzia primului Aperitiv Creativ: e nevoie de strategii la nivel inalt care sa sustina industriile culturale si creative romanesti. Cu toate astea, primii pasi trebuie sa vina din partea operatorilor: mai multa initiativa si colaborare din partea oamenilor care activeaza in aceeasi bransa ar putea aduce o industrie pe agenda publica a autoritatilor.

Articol scris de Daniela Stefanescu 

Fotografii de Ana-Maria Dascalu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>