Festivalul Creative Est are loc pe 12-18 octombrie la București

Idei care se întâmplă: primul festival dedicat industriilor creative românești

Între 12 și 18 octombrie, pentru o săptămână întreagă, creativitatea românească devine personaj principal în viata orașului. Creative Est e primul festival autohton dedicat industriilor creative, o experiență-maraton care transformă 9 spații bucureștene în centre de incubare și expunere pentru proiecte inovatoare de design, gastronomie, muzică, new media și artă.

Arealul festivalului trasează harta spațiilor valoroase din patrimoniul industrial și cultural bucureștean, printre care Halele de la Industria Bumbacului, Biblioteca Națională sauHanul Gabroveni. 

Prima ediție Creative Est inaugurează un nou concept de festival, gândit ca platformă de educare și networking pentru bresle creative și ca spațiu de descoperire pentru publicuri curioase. 7 zile de festival propun 8 activități conexe, între care:

  • workshopuri
  •  seminarii
  •  sesiuni de pitching
  • cea mai mare zonă de market dedicată antreprenorilor creativi români

Evenimentele din timpul săptămânii vor fi completate de o petrecere cu muzică și vibe est-european.

Experiența debutează cu o conferință despre modele de susținere a creativității urbane și rurale, completată de studii de caz de la experți din Europa de Est. De luni până vineri, studenții și tinerii creatori intră în contact cu cele mai importante repere din industria modei, design-ului și inovației est-europene, precum hub-ul de design Nova Iskra din Belgrad (Serbia), centrul de industrii creative din Tartu (Estonia) sau clusterul creative din Pecs (Ungaria).

Weekendul deschide porțile comunității, iar publicul bucureștean va putea descoperi și achiziționa produse de design românesc, experimente culinare inspirate de noile tendințe din gastronomia urbană sau ateliere interactive pentru întreaga familie. Printre antreprenorii care vor expune în cel mai mare market creativ se numără Dizainăr, Laborazon și LavaCow.

Seria de activități din 12-18 octombrie hrănește nevoia de resurse a viitorilor deschizători de drumuri și curiozitatea publicului care susține comunitatea creatorilor români. Participanții vor avea acces gratuit la seminarii, conferințe și zona de market și acces pe bază de bilet la workshopuri și experiența muzicală.

30 de branduri creative și peste 1000 de participanți au luat parte la ediția pilot Creative Est, organizată în septembrie 2014 la Grădina Botanică București. FOTO.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Creative Est este organizat de asociația ORICUM, sub patronajul Reprezentanței Comisiei Europene în România, cu sprijinul Arcub, Centrul Cultural al Municipiului București. Pe termen lung, festivalul își propune să poziţioneze România ca centru est-european al inovației şi industriilor creative.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Industriile creative sunt domenii care generează dezvoltare economică şi bunăstare prin valorificarea talentului şi creativităţii. Ele includ artele vizuale, designul, arhitectura, artele performative sau meşteşugurile. Industriile creative sunt unele dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei, cu o rată de creştere peste medie, creează locuri de muncă înalt calificate, au potenţial antreprenorial şi de inovare.

În România, industriile creative reprezintă un important sector economic, căci contribuie cu aproape 6% din PIB şi peste 140.000 locuri de muncă. Cea mai bună modalitate de a aduce la un loc antreprenori creativi, sectorul public şi sectorul privat şi de a atrage interesul publicului este printr-un festival: Creative Est, festivalul est-european dedicat industriilor creative.

2% din increderea ta pentru industriile creative din Romania

In 2008, noi am girat cu incredere transformarea creativitatii in trademark-ul unei generatii, principala arma de schimbare a societatii. 2% din impozitul pe profit redirectionat catre Asociatia ORICUM e votul tau de incredere pentru un domeniu care are nevoie de mult avant.

Credem ca industriile creative sunt motorul dezvoltarii economice si sociale armonioase si misiunea noastra este sa transformam Romania in centrul regional al industriilor creative pana in 2030. Cum facem asta?

  • Incurajand formarea unei generatii tinere de antreprenori creativi, capabili sa dezvolte business-uri aducatoare de profit in domeniile precum: arte vizuale, arhitectura, design, muzica, software, advertising, mestesuguri.
  • Pozitionand Bucurestiul si Romania ca un centru creativ al regiunii Europa de Est – prin festivalul Creative Est precum si prin reteaua de organizatii europene interesate de sustinerea industriilor creative punem Romania pe harta europeana a creativitatii
  • Conectand sectorul public si sectorul privat, si dezvoltand parteneriate care sa puna subiectul industriilor culturale si creative pe agenda publica

 Ce trebuie sa faci pentru a redirectiona 2% din impozitul tau catre ORICUM?

Pasul 1. Downloadezi formularul precompletat cu datele asociatiei ORICUM.

  • Daca esti salariat, trebuie sa completezi formularul 230, disponibil aici
  • Daca esti persoana fizica autorizata sau ai avut in 2014 venituri din
    alte surse decat cele salariale trebuie sa completezi formularul 200, disponibil aici
Anul completat in formular este 2014, caci este vorba de veniturile din anul precedent.

 

Pasul 2. Completezi cu datele personale un singur formular (200 sau 230)
Formularul se completeaza fie la calculator, fie de mana, in doua exemplare: unul ramane la tine cu numarul de inregistrare primit la depunere de la administratia finantelor publice.

a) pentru venituri din salariu: completeaza cu datele de identificare (pct. I) si semnatura. Restul rubricilor nu sunt obligatorii (se completeaza doar daca este cazul).

b) pentru alte venituri in afara salariului: trebuie completat formularul 200, citind cu atentie instructiunile de mai jos, la toate capitolele aferente tipului de venit obtinut. Un scurt ghid privind completarea formularului 200, puteti gasi aici.

Daca nu stii suma corespunzatoare a 2% din impozit, poti lasa casuta necompletata, deoarece, cf. art. 84, alin. 3 din Codul fiscal: “…Organul fiscal competent are obligatia calcularii, retinerii si virarii sumei reprezentand pana la 2% din impozitul datorat …

Pasul 3. Depui formularul la Administratia financiara de domiciliu (vezi aici adresele) sau il trimiti prin posta pana la data de 25 mai 2015.

Conform art. 84, alin. 2 din Codul Fiscal, orice contribuabil, poate dispune directionarea a 2% din impozitul pe venit, platit statului, catre orice organizatie non-guvernamentala (asociatie, fundatie etc.) doreste. Practic in acest fel dvs. transmiteti statului modul in care doriti sa fie cheltuita o parte din impozitul dvs. pe venit. Aceasta suma nu reprezinta o sponsorizare sau donatie, ci este, in esenta, o parte a impozitului pe venit deja achitat.

Modelul standard de formular necompletat cu datele Asociatiei ORICUM, disponibil pe pagina ANAF, se gaseste aici: FORMULAR 230 / FORMULAR 200.

Datele Asociatiei ORICUM:

Denumire entitate nonprofit: Asociatia ORICUM
Cod de identificare fiscala a entitatii non-profit: 23104760
Cont bancar (IBAN): RO76 BACX 0000 0007 2547 0000

Multumim pentru votul de incredere!

Prezi – startupul de succes international, lansat in plina criza economica

“Ce se gaseste la voi in bucatarie?”, a fost intrebarea pe care Csaba Faix a adresat-o celor aproximativ 50 de perechi de ochi care il priveau si pe care ii privea pentru prima data la Bucuresti. Aragaz, frigider, blender, microunde – s-au auzit pe rand cateva voci de femei si barbati. Era joi, 5 martie, putin inainte de ora 18:00, cand am dat startul editiei #5 de Aperitiv Creativ, prima editie dedicata unui startup international. “Cei care ati raspuns v-ati imaginat, de fapt, cum arata bucataria voastra, v-ati amintit imaginea”, a spus Faix, explicand ca acesta este si principiul dupa care functioneaza software-ul Prezi – ofera repere vizuale, asemenea creierului uman, pe care le dezvolta intr-o calatorie vizuala pentru audienta. Csaba Faix este PR Manager al companiei Prezi si crede cu tarie in povestea brandului pe care il reprezinta de mai bine de un an.

Inceputurile Prezi

“Daca ai o idee, impartaseste-o cu ceilalti, incearca si vezi ce iese; ce poti pierde sunt doar niste luni de lucru la proiect”, a spus Faix. Ideea Prezi a luat nastere in 2008 in Budapesta, in perioada crizei economice, iar jucatorii principali de pe piata erau Google si Microsoft. Dupa un an in care au lucrat fara salarii la dezvoltarea produsului Prezi si au testat piata, cei trei fondatori, Peter Arvai, Péter Halácsy si Adam Somlai-Fischer, au deschis cel de-al doilea birou la San Francisco.

Curajul de a arunca ideea in lume, interesul de a primi feedback si cautarea partenerilor de business sunt primele etape prin care startupul Prezi a fost pus pe picioare. Csaba Faix spune ca in antreprenoriat nu poti reusi de unul singur si ca echipa pe care fondatorii Prezi au construit-o are membri ale caror competente sunt complementare. Mai mult, fiecare dintre acestia a devenit, automat, ambasador, comunicator al povestii Prezi.

 

Planul de business

Urmatorul pas pe care fondatorii Prezi l-au facut pentru a atinge succesul la nivel global a fost sa patrunda pe piata din Statele Unite si, mai mult, sa adopte comportamentul specific acesteia.  Au identificat cel mai mare potential in conferintele internationale TED, asa ca s-au urcat in avionul catre America si au prezentat produsul Prezi, in formatul TED de 18 minute. Prezi a reusit sa-i convinga pe loc sa devina nu doar colaboratori, ci si investitori, iar cu milionul de dolari pe care l-a primit de la TED, a decis sa deschida un birou la San Francisco.

A urmat consolidarea planului de business prin modelul Freemium. Acesta permite oricarui utilizator sa creeze o prezentare, care ramane publica si pe care oricine o poate accesa, in timp ce, contra taxei de 6 $ pe luna, are posibilitatea de a pastra prezentarea privata.

Ca sa cucereasca intreaga lume, fara a fi nevoita sa deschida un birou in fiecare tara, compania Prezi a lansat, ulterior, programul dedicat studentilor care vor sa devina ambasadori ai brandului. Astfel, Prezi a patruns in universitati, iar acum este utilizat atat de studenti, cat si de profesori.

In prezent, sunt peste 55 milioane de utilizatori din 190 de tari, castigati prin comunicarea de tip word-of-mouth. In acest sens, teoria lui McLuhan “the medium is the message” se aplica perfect software-ului Prezi: „nu conteaza despre ce e vorba in prezentarea ta; atat timp cat utilizezi Prezi, ne ajuti sa raspandim vestea despre produsul nostru”.

 

Inovatia continua

Compania Prezi a lansat pe 10 februarie 2015 aplicatia Nutshell, care transforma trei fotografii pe care le-ai facut cu telefonul mobil intr-un scurt video in care poti adauga animatie, sunet si text. Csaba Faix spune despre Nutshell ca functioneaza pe acelasi principiu ca Prezi: este un instrument vizual de comunicare, iar diferenta vine din faptul ca utilizatorii Prezi sunt incurajati sa impartaseasca idei si, odata cu Nutshell, momente din viata de zi cu zi. Pare ca filosofia antreprenoriala a companiei Prezi este asemenea unui bumerang: Nutshell e in punctul in care a fost si Prezi la inceput – lansat pe piata, in cautarea feedbackului; daca acesta va fi negativ, vor opri proiectul, daca va fi pozitiv, il vor dezvolta.

 
Text scris de Andra Rotaru

Csaba Faix (PR Manager Prezi): “The startup scene in Romania is really promising”

Pe 5 martie 2015 ne dam intalnire la Aperitiv Creativ #5 cu Csaba Faix, PR Manager al startupului international de succes Prezi. Inainte, insa, de a afla cum a reusit Prezi sa cucereasca peste 55 milioane de utilizatori din 190 de tari (din 2009 si pana in prezent), am fost curiosi sa aflam ce pasiuni are Faix, care este parcursul sau profesional si ce ne pregateste pentru Aperitiv Creativ.

 

Photo source

ORICUM: What are the things happening around you every day that mostly catch your interest besides your job’s tasks

Csaba Faix: I am a big foodie. I Love to cook and invite my friends for a dinner. I am really spontaneous and in many cases I ask my guests to give a helping hand to finish the meal. It is not only really helpful but makes the whole evening much more cosy. I love to travel and explore other nation’s kitchen and traditions.

Apart from this, I try to stay in good shape. I do TRX and cross fitness although it is sometimes really challenging to squeeze into my schedule. As a former journalist I often follow not only the news but the industry itself. I am deeply fascinated by the recent improvements of journalism. The startup scene and technology also interests me a lot.

O.: If you were a presentation in Prezi, how would your professional story look like?

C.F.: Wow. Really such a good question. Actually, my professional story  would really well onto a Prezi, as I am working with communication for almost 20 years now although in a different way. So, if I’d zoom into the big picture –what you can easily do with Prezi- I think I would divide my professional life into 3 segments. First would be titled ‘finding my way or invent myself’. It would about my university years, about my first editor and my first job as a summer intern at a news agency in Hungary. My fellowship to London, at the BBC and the tons of students job from being a wedding video producer to being a mascot in a Supermarket.

The second chapter would be about my professional broadcast journalism career. I spent almost 9 years at Hungary’s leading news program as a political correspondent covering political turmoil and violent demonstrations, national elections and floods or the US Presidential Election and the Arab Spring from Egypt.

The third part would be about doing the other side of communication. I have started to give media trainings and consultancy through my own company. After I have joined Prezi and run the International Communication.

With the last frame, I would still wait a bit :-)

O.: Have you ever been to Romania before? If yes, what was your experience about?

C.F.: Yes, I was in Transylvania several times and was speaking at a conference last year at PRBeta conference in Timisoara. I am really interested in Romania and looking forward to learn about similar globally successful companies like Prezi. I think the startup scene in Romania is really promising.

O.: What are you the most curious about to discover during your visit to Bucharest?

C.F.: I would like to meet the local startup and tech scene. I am keen on to meet people in my position to talk with and learn from them It is always exciting to discuss the challenges with someone in the same boat.

O.: What kind of audience do you imagine you will encounter as a speaker at ‘Aperitiv Creativ’?

C.F.: I am hoping to meet smart and interested people and as much as I learnt about Aperitiv Creativ I am pretty confident  it will happen on March 5th.

O.: Why should we meet you on Thursday, 5th of March @Aperitiv Creativ?

C.F.: I hope I can give you an exciting and interesting insight about how Prezi became globally successful and share our experience about building a tech company.

Interviu realizat de Andra Rotaru

 

Aperitiv Creativ #5 via Budapesta: Startupul de succes Prezi

Asociatia ORICUM, in parteneriat cu Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucuresti, organizeaza o noua intalnire Aperitiv Creativ joi – 5 martie 2015, ora 17:30, la Nomad Sky Bar. Pentru prima data, Aperitiv Creativ are ca invitat un startup international, cunoscut in intreaga lume – Prezi, software-ul pentru prezentari de succes, care a reinventat modul in care oamenii transmit informatii, spun povesti si mobilizeaza audienta.

In cadrul Aperitiv Creativ #5 vom descoase cu ajutorul lui Csaba Faix, PR manager, etapele prin care s-a dezvoltat Prezi – din 2009 si pana astazi. Csaba Faix are peste 20 de ani de experienta in comunicare. A lucrat ca jurnalist la postul TV cu cel mai urmarit program de stiri din Ungaria, si-a inceput, apoi, propriul business – o companie de training si consultanta media. Din 2014 este responsabil de comunicarea Prezi in Europa, Asia si Australia. Mai mult, se ocupa de programul de caritate al companiei la nivel mondial si de strategia de employer branding. Compania Prezi are doua birouri, unul in Budapesta si altul in San Francisco, in care lucreaza peste 280 de angajati. Cei 55 milioane de utilizatori ai software-ului Prezi sunt din 190 de tari si au creat peste 160 de milioane de prezentari, iar numarul continua sa creasca. La fiecare secunda apar trei prezentari, conform Prezi.

Sub deviza „dezbateri relaxate despre industriile culturale si creative”, Aperitiv Creativ este evenimentul care conecteaza comunitatea creativa din Romania la modele de bune practici din antreprenoriat. Intrarea la eveniment este libera, iar conversatia se va desfasura in limba engleza.

Aperitiv Creativ #5 face parte din proiectul „Tineri Inventatori”, sustinut de Institul Balassi – Institutul Maghiar din Bucuresti, care ofera talentelor tinere si startupurilor din Ungaria posibilitatea de a se prezenta in fata publicului de specialitate din Bucuresti.

Facebook event

Parteneri Aperitiv Creativ #5: Institutul Balassi, Asociatia Economistilor Maghiari din Romania, Közéletre Nevelésért Alapítvány

 

 

Invitatie completare chestionar pentru operatori culturali si antreprenori creativi din Bucuresti si Ilfov @ Strategia culturala si creativa a Bucurestiului 2015-2025

Dragi creativi,

Va invitam sa contribuiti in proiectul „Strategia culturala si creativa a Bucurestiului 2015-2025” si sa raspundeti la cateva intrebari privind activitatea dumneavoastra profesionala in domeniul creativ si cultural.

Aceasta este prima strategie culturala a regiunii Bucuresti-Ilfov si de asemenea prima strategie culturala si creativa a unui oras din Romania.
Link-ul pentru chestionar este aici: http://strategie.modernism.ro/index.php/268647
Completarea dureaza cateva minute.
Toate intrebarile necesita completarea unui raspuns, selectarea unui raspuns sau o selectie multipla de raspunsuri.
Va rugam sa raspunda doar un singur reprezentant al organizatiei dumneavoastra.

Multumim!

Detalii despre proiect
In perioada iulie 2014 – ianuarie 2015 se elaboreaza proiectul „Strategia culturala si creativa a Bucurestiului 2015-2025”, in vederea depunerii candidaturii la titlul de Capitala Culturala Europeana in anul 2021. Proiectul este realizat de ARCUB – Centrul de Proiecte Culturale al Primariei Municipiului Bucuresti si de o echipa de consultanti independenti coordonati de Asociatia PostModernism Museum: Modernism.ro, Formare Culturala, Asociatia Oricum, Asociatia Operatorilor Culturali din Romania. Alaturi de acestia, lucreaza echipe de sociologi si experti consultanti in domenii culturale si creative din Bucuresti.

Prima etapa a elaborarii Strategiei constituie cercetarea calitativa si cantitativa a diverselor segmente culturale si creative ale Bucurestiului, cu scopul de a afla starea actuala a fiecarui domeniu identificat, respectiv potentialul sau de schimbare si oportunitatile de dezvoltare in urmatorii 10 ani.
Misiunea Strategiei culturale si creative a Bucurestiului este aceea de a promova cultura ca generatoare a dezvoltarii economice durabile si a coeziunii sociale. Strategia presupune o analiza a vietii culturale locale, a culturii si creativitatii ca stil de viata, unde viziunea promovata asupra rolului culturii si creativitatii in viata orasului trebuie sa raspunda si cadrelor si premizelor proiectului „Bucuresti – Capitala Culturala Europeana 2021”. Procesul de formulare a Strategiei are un caracter democratic, integrator si intersectorial, mizand pe participarea la realizarea proiectului a autoritatilor publice, a institutiilor de cultura, a operatorilor culturali privati, a ONG-urilor si antreprenorilor.

In cadrul proiectului sunt derulate focus grupuri, interviuri si chestionare care sa masoare vitalitatea culturala si creativa a regiunii Bucuresti si a zonelor limitrofe, atat prin intrebari adresate producatorilor de continut cultural si creativ, cat si categoriilor de public (consumatorii de continut cultural si creativ).

Impartirea domeniilor culturale si creative folosita in acest proiect este:
1. Arte vizuale – pictura, sculptura, fotografie, instalatie, performance, happening, arta video, new media, mixed media
2. Artele spectacolului – teatru; dans contemporan, balet clasic, opera, opereta
3. Muzica – clasica, pop, rock, populara; electronica, contemporana
4. Arhitectura, urbanism, design; fashion, hand-made
5. Film – case de productie, case de distributie, echipe de filmare, cinematografe, festivaluri
6. Publishing – carte (scriitori), edituri, biblioteci, lanturi de librarii, targuri de carte
7. Patrimoniu – muzee, cladiri, biserici, targuri de mestesugari
8. Media & interactive media: TV, radio, print, software development, gaming
9. Business of communication (agentii de publicitate, comunicare)
10. Arta comunitara – dezvoltare comunitara prin cultura, arta sociala, terapeutica, implicare sociala prin arta, creatie in spatiu public
11. Educatie – educatie culturala/educatie prin arta, educatie formala si non-formala, educatie vocationala

Pentru alte detalii va stam la dispozitie:
Amalia Alexandru – manager de proiect, amalia@formareculturala.ro, 0721955783
Sabina Baciu – consultant industrii creative, sabina@oricum.ro, 0727811566
Oana Nasui – coordonator de proiect, oana@modernism.ro

Brand-ul Zaganu – renasterea fabricilor de bere locala

Joi seara, pe 13 noiembrie, putin dupa ora 19:00, ne-am strans aproximativ 60 de curiosi la Interbelic Victoria din Bucuresti, sa impartim cel de-al patrulea Aperitiv Creativ din calendar. Invitatul a fost Alexandru Geamanu, co-fondatorul berii Zaganu, care a lansat conversatia despre antreprenoriatul romanesc de succes, pornind de la povestea Zaganu. Alexandru are 37 de ani, peste 13 ani de experienta in agentii de publicitate si trei copii, de fapt, patru, asa cum ii place sa spuna despre Zaganu. In 2013 a infiintat, alaturi de Laurentiu Banescu, Fabrica de Bere Buna*, o micro-berarie din comuna Maneciu, judetul Prahova. De atunci, berea Zaganu este prezenta in peste 70 de locatii din tara, iar „orasul” care ii iubeste cel mai mult e Vama Veche.

Ideea de start-up

Pe Laurentiu l-a cunoscut in facultate. Ulterior, pasiunea comuna pentru bere si mixul experientei din agentii de publicitate a lui Alexandru si a celei din vanzari a lui Laurentiu au fost imboldul pentru a pune bazele unui start-up. Finul lui Alexandru le-a facut cunostinta in 2013 cu domnul Angelescu, un vecin care avea o fabrica de bere. La acel moment, fabrica nu mai functiona asa ca, din martie, au repus-o ei in functiune din aproape-n aproape. Au avut noroc sa primeasca „la pachet cu fabrica” chimista, care este si actuala directoare de productie.

Cum a aparut brand-ul Zaganu

Alexandru si Laurentiu si-au dorit sa renasca povestea fabricilor de bere din perioada lui Ceausescu, cand fiecare oras avea fabrica lui de bere – Tulceana, Aradeana sunt cateva exemple de beri locale. Cand era pustan, Alexandru mergea cu unchiul lui, care avea o relatie la fabrica de bere, cu camionul catre punctul de distributie. Pe drum imparteau jumatate de marfa la cunoscuti „si asa aveam si noi bere proaspata si buna la masa”.

Au ajuns la o bere care, in primul rand, le place lor. Berea Zaganu este nepasteurizata, ”o bere vie”, manufacturata. Fabrica functioneaza cu opt angajati, toti locuitori ai Maneciu-Ungureni; unii dintre ei au mai lucrat acolo, altii au invatat pe parcurs tot ce trebuie facut. Alegerea numelui “Zaganu” s-a facut dintr-o lista de vreo 70 – 80 de optiuni. Sclipirea a venit tot de la o persoana, care le-a dat o carte despre povestea zonei Maneciu-Ungureni. Asa au aflat ca, dincolo de “Zaganu suna bine”, exista un pisc de munte si o pasare, Vulturul Barbos, cu acest nume.

Alexandru Geamanu si Sabina Baciu (Asociatia ORICUM)

Provocari din zona de productie

De cand i-au dat drumul fabricii, cel putin o data la trei zile, s-au confruntat cu fel si fel de probleme tehnice – „ de la ars pompa de filtrare in momentul in care se facea filtrarea – ceea ce a perimat 1200 de litri de bere si i-a stricat – pana la sunat la 12 noaptea: Sefu’, ce facem, ca nu mai avem sticle?”. Asa a inteles Alexandru ca planul de business de pe hartie difera de provocarile intalnite atunci cand te apuci efectiv de treaba – “important e sa nu uiti obiectivul tau principal si sa te intorci pe cat posibil [la el]”.

Cand s-a apucat de antreprenoriat, Alexandru era freelancer. Tot ce stia despre domeniul ales era doar sa bea bere. L-a ajutat si faptul ca i-a placut dintotdeauna chimia si a mai invatat pe parcurs citind sau de la chimista fabricii. Acum se ocupa atat de partea de distributie, cat si de vanzari, impreuna cu Laurentiu. Toate eforturile sunt concentrate pe aproximativ 120 de m², cat are fabrica de bere. La un moment dat, a primit un telefon de la cineva care a cerut sa vorbeasca cu o persoana de la Marketing – “era 2 dupa-amiaza, si zic ‘va rog, sunati dupa ora 6’; “De ce?”; „Pai, dupa 6 ma ocup de Marketing”.

Comunicarea brand-ului

In afara de-o pagina de facebook, cateva halbe, pahare, niste etichete si un afis facute cu ajutorul prietenilor, n-au investit mai mult in identitatea vizuala. Zaganu se bazeaza pe word of mouth: “as vrea sa reusim sa producem ce capacitate avem noi in momentul asta”.

[Se aduc in public pahare cu bere blonda Zaganu si se impart la fiecare persoana de la masa de catre doi tineri cu zambet de “si-acum bea sa vezi ce buna-i Zaganu”; dupa cateva secunde cineva exclama: „foarte buna berea”; Alexandru informeaza ca a fost pusa in butoi cu o zi inainte de eveniment.]

Distributia pe piata din Romania

Zaganu a inceput cu un plan standard de business – salarii, chirii, materii prime, utilitati – si s-a dezvoltat natural catre cei „care pot aprecia o bere de calitate, proaspata”. Au pornit de la bacanii, iar, in prezent, berea se gaseste in alte trei supermarket-uri, in magazine care vand produse traditionale romanesti, in baruri, restaurante sau terase. Imbutelierea sticlelor de bere se face de mana, iar capsarea, cu un dispozitiv pe care se apasa cu piciorul – „toti, pe rand, fac de toate in fabrica: unii pun maltul in moara ca sa-l macine, pun la fiert, fac filtrarea, drojdia”. De livrare se ocupa Alexandru, cu ajutorul unei dube. Domnul Angelescu le-a zis, cand le-a dat fabrica, “desfacerea conteaza”, expresie pe care Alexandru a inteles-o mai tarziu.

Brand-ul Zaganu este, in prezent, pe pozitia pe care au dorit-o fondatorii sai, la numai un an de la aparitia pe piata. Prima bere pe care au vandut-o a fost pe 1 octombrie 2013 la barul unui prieten, undeva in Centrul Vechi; “a fost primul care avut incredere in noi; pe 30 septembrie seara am primit autorizatie si l-am sunat sa ii spunem ca maine venim cu berea”. La o analiza rapida a pietei din Romania, simte ca “exista o lupta – David se bate cu Goliat, noi fiind David; si incercam”. Totusi, Alexandru spune ca s-ar bucura sa gaseasca pe piata locala alte micro-berarii, asa “creste piata, lumea trebuie sa bea si alta bere; e loc pentru toata lumea”.

Profilul antreprenorului creativ

Pe Alexandru l-a ajutat foarte mult incapatanarea, faptul ca nu s-a lasat nicio secunda, iar cand s-a lovit de o problema a incercat sa gasesca rezolvarea. Dincolo de asta, “cred ca e important ca o anumita perioada de timp sa fii angrenat intr-o institutie care are niste reguli exacte”. In plus, mai e nevoie de prieteni buni si de bani, „la modul cel mai serios; si putin curaj si determinare”, oricare ar fi riscul.

Una dintre caracteristicile de personalitate a brand-ului Zaganu este “a face bere fara compromisuri”, despre care Alexandru admite ca, uneori, pare greu de respectat, dar ca asa simt ei, in final, ca este corect.

*Fabrica de Bere Buna te asteapta oricand in vizita sa descoperi procesul de productie a berii Zaganu, 100% romanesti. Acolo vei descoperi si magazinul fabricii care functioneaza de marti pana duminica de la ora 10:00 la ora 20:00. Alexandru te roaga sa ii dai de veste cu o zi inainte sa vii.

Text scris de Andra Rotaru

Fotografii de Andrei Cojan 

Aperitiv Creativ #4: Berea Zaganu

Asociatia ORICUM organizeaza o noua intalnire Aperitiv Creativ joi – 13 noiembrie 2014, ora 19:00, la Interbelic Victoria. Aducem in prim-plan Berea Zaganu – berea artizanala nepasteurizata, 100% romaneasca, produsa de micro-beraria independenta Fabrica de Bere Buna, un start-up initiat in 2013 de doi antreprenori tineri, Alexandru Geamanu si Laurentiu Banescu.

In cadrul Aperitiv Creativ #4 vom discuta cu Alexandru Geamanu despre ce presupune o poveste romaneasca de antreprenoriat creativ. Cu o experienta de peste 13 ani in agentii de publicitate, Alexandru a decis sa mearga pe un alt drum, plecand de la una dintre pasiunile sale: berea. Prin fondarea brand-ului de bere Zaganu si-a propus sa revitalizeze industria berii romanesti artizanale, o industrie pe cale de disparitie.

Sub deviza “dezbateri relaxate despre industriile culturale si creative”, Aperitiv Creativ este evenimentul lunar care conecteaza comunitatea creativa din Romania la modele de bune practici din antreprenoriat.

Intrarea la eveniment este libera.

Facebook event: http://www.facebook.com/events/320736708114784/?fref=ts
Parteneri: Interbelic Victoria
Parteneri media: Modernism.ro, Sub25, Designist, PostModern.ro, IQads, Nicecream.fm, Artoteca

Training Setting up a business

Cand te gandesti sa iti deschizi un business apar un milion de intrebari: Cum incep? Cum sa imi fac un plan de afaceri? Care este nisa mea? Cum ma diferentiez de competitori? Cum imi setez obiectivele de business? Un plan bun seteaza directia unui start-up si te ajuta sa ramai concentrat atunci cand toate celelalte elemente din jurul tau par sa o ia razna :)

Din fericire alti oameni au trecut prin asta inaintea noastra si sunt dispusi sa povesteasca ce lectii au invatat din dezvoltarea unor business-uri creative. Iar unul dintre ei este Laurentiu, fondatorul Bruno Wine Bar si a berii Zaganu.

Pe parcursul trainingului vom aborda aspectele cheie legate de initierea si dezvoltarea unui start-up:
- Cum imi fac un plan? Dar un business plan?
- Cum stabilesc obiectivele de business?
- Tips & Tricks pentru stabilirea unei echipe
- Ce trebuie sa urmarim pe tot parcursul drumului?
- Care sunt chestiunile legislative de care trebuie sa tii cont?

UNDE? Ne intalnim sambata 15 noiembrie de la ora 11:00 la Espace Minoux (Strada Spatarului 26, https://www.facebook.com/EspaceMinoux). Training-ul are loc intre 11:00 – 17:00 cu 1 ora pauza de pranz.

Trainer: Laurentiu Banescu este co-fondatorul brandului Zaganu – un brand de bere artizanala, nepasteurizata, produsa intr-o micro-berarie situata la poalele muntelui cu acelasi nume. A lucrat in 4 corporatii mari timp de aproape 11 ani, in diverse pozitii manageriale de marketing&sales. Din 2012, Laurentiu, impreuna cu Alexandru, partenerul sau, si-au dedicat tot timpul, banii si energia pentru a crea si dezvolta un brand 100% romanesc, autentic, independent. Au pornit de la una dintre pasiunile lor, berea, cu gandul de a contribui la revitalizarea unei industrii pe cale de disparitie in Romania, berea locala, artizanala. Asa s-a nascut brandul de bere Zaganu. Laurentiu nu este la primul proiect antreprenorial, el a fondat in 2008, impreuna cu 3 prieteni Bruno Wine Bar, primul wine-bar din Bucuresti si cu siguranta unul dintre primele din tara, situat in Centrul Istoric.

CUM:
Completeaza formularul de inscriere disponibil aici. Inscrierile se incheie pe 14 noiembrie ora 11:00. Apoi te vom contacta noi cu toate detaliile logistice. Fee-ul de participare este 100 de lei si include participarea la training si cafea de buna dimineata!

Festivalul Creative Est poate sa puna Bucurestiul pe harta regionala a industriilor culturale si creative

Editia pilot Creative Est #0, care a avut loc pe 6 si 7 septembrie, a adus la Gradina Botanica sute de tineri interesati de industriile culturale si creative din Romania.. La festival au participat creatori romani din domenii precum design, film, arta contemporana, gastronomie sau muzica.

Publicul Creative Est #0 s-a bucurat de proiectii de scurtmetraje, concerte, mancare gatita de cele mai funky bucatarii urbane, cocktailuri gandite special pentru acest eveniment, dezbateri despre domeniul industriilor culturale si creative din Romania si de o licitatie de design de produs.

Creative Est #0 a vrut sa testeze atat interesul, cat si potentialul pe care industriile culturale si creative le au in Romania. Festivalul a facut parte din misiunea asociatiei ORICUM de a pune Bucurestiul, respectiv Romania pe harta regionala si globala a industriilor culturale si creative pana in anul 2030 si de a pozitiona estul Europei drept hub de industrii creative.

“Interesul pentru aceasta editie pilot a Creative Est demonstreaza cata nevoie are Bucurestiul de o strategie pentru sustinerea si promovarea industriilor culturale si creative locale si de un eveniment dedicat care sa pozitioneze Romania pe harta europeana a creativitatii”, declara Razvan Crisan, fondator al Asociatiei ORICUM. “Planul este de a organiza prima editie Creative Est #1 in primavara anului 2015, insa de data aceasta vom avea o saptamana dedicata creativitatii din Europa de Est, iar Romania va deveni un punct de legatura pentru regiune”.

”Daca astazi toti ne ingramadim sa cumparam bilete atunci cand o celebritate din zona muzicala este anuntata pe vreo scena din Romania, nu acelasi lucru se intampla atunci cand se anunta vreun produs nou al unui designer cunoscut sau vreo noua expozitie a unui pictor consacrat, din simplul motiv ca nu stim inca sa le recunoastem valoarea. Dar odata cu aparitia unui eveniment precum Creative Est cred ca scena romaneasca a industriilor creative este cu un pas mai aproape de a fi valorificata in propria-i tara. Iar eu, alaturi de Dizainar, sunt mandru ca am putut participa si contribui la acest eveniment”, explica designerul Mihnea Ghildus.

Industriile culturale si creative, unul dintre cele mai dinamice sectoare din economia Romaniei

In anul 2009, industriile culturale si creative contribuiau cu 6% la PIB-ul Romaniei si produceau 141.000 locuri de munca, mai mult decat turismul (1.11%) si serviciile de alimentatie publica (1.16%) la un loc

Spre deosebire de celelalte industrii din tara, economia creativa este concentrata in principal la nivelul Bucurestiului. Peste jumatate dintre salariatii din industriile culturale si creative lucreaza in Bucuresti si realizeaza 69,4% din totalul national al cifrei de afaceri. Diferenta intre Bucuresti si celelate judete este colosala: in Capitala se afla de 6 ori mai multe firme, de 8 ori mai multi angajati si se realizeaza o cifra de afaceri de 6 ori mai mare fata de al doilea clasat. De altfel, in Bucuresti sunt angajati aproape toti atatia lucratori in industriile creative cat in toate celelalte judete la un loc.

Creative Est #0 este un eveniment organizat de Asociatia ORICUM cu sprijinul Universitatii Bucuresti, sustinut de Garanti Bank, provoked by Grolsch si cu sprijinul ABSOLUT, Golden Horse si Green Sound Team. Afla mai multe despre Creative Est #0 pe www.creativeest.ro