Aperitiv Creativ

Prezi – startupul de succes international, lansat in plina criza economica
Reply
Adaugat: 17-3-2015

“Ce se gaseste la voi in bucatarie?”, a fost intrebarea pe care Csaba Faix a adresat-o celor aproximativ 50 de perechi de ochi care il priveau si pe care ii privea pentru prima data la Bucuresti. Aragaz, frigider, blender, microunde – s-au auzit pe rand cateva voci de femei si barbati. Era joi, 5 martie, putin inainte de ora 18:00, cand am dat startul editiei #5 de Aperitiv Creativ, prima editie dedicata unui startup international. “Cei care ati raspuns v-ati imaginat, de fapt, cum arata bucataria voastra, v-ati amintit imaginea”, a spus Faix, explicand ca acesta este si principiul dupa care functioneaza software-ul Prezi – ofera repere vizuale, asemenea creierului uman, pe care le dezvolta intr-o calatorie vizuala pentru audienta. Csaba Faix este PR Manager al companiei Prezi si crede cu tarie in povestea brandului pe care il reprezinta de mai bine de un an.

Inceputurile Prezi

“Daca ai o idee, impartaseste-o cu ceilalti, incearca si vezi ce iese; ce poti pierde sunt doar niste luni de lucru la proiect”, a spus Faix. Ideea Prezi a luat nastere in 2008 in Budapesta, in perioada crizei economice, iar jucatorii principali de pe piata erau Google si Microsoft. Dupa un an in care au lucrat fara salarii la dezvoltarea produsului Prezi si au testat piata, cei trei fondatori, Peter Arvai, Péter Halácsy si Adam Somlai-Fischer, au deschis cel de-al doilea birou la San Francisco.

Curajul de a arunca ideea in lume, interesul de a primi feedback si cautarea partenerilor de business sunt primele etape prin care startupul Prezi a fost pus pe picioare. Csaba Faix spune ca in antreprenoriat nu poti reusi de unul singur si ca echipa pe care fondatorii Prezi au construit-o are membri ale caror competente sunt complementare. Mai mult, fiecare dintre acestia a devenit, automat, ambasador, comunicator al povestii Prezi.

 

Planul de business

Urmatorul pas pe care fondatorii Prezi l-au facut pentru a atinge succesul la nivel global a fost sa patrunda pe piata din Statele Unite si, mai mult, sa adopte comportamentul specific acesteia.  Au identificat cel mai mare potential in conferintele internationale TED, asa ca s-au urcat in avionul catre America si au prezentat produsul Prezi, in formatul TED de 18 minute. Prezi a reusit sa-i convinga pe loc sa devina nu doar colaboratori, ci si investitori, iar cu milionul de dolari pe care l-a primit de la TED, a decis sa deschida un birou la San Francisco.

A urmat consolidarea planului de business prin modelul Freemium. Acesta permite oricarui utilizator sa creeze o prezentare, care ramane publica si pe care oricine o poate accesa, in timp ce, contra taxei de 6 $ pe luna, are posibilitatea de a pastra prezentarea privata.

Ca sa cucereasca intreaga lume, fara a fi nevoita sa deschida un birou in fiecare tara, compania Prezi a lansat, ulterior, programul dedicat studentilor care vor sa devina ambasadori ai brandului. Astfel, Prezi a patruns in universitati, iar acum este utilizat atat de studenti, cat si de profesori.

In prezent, sunt peste 55 milioane de utilizatori din 190 de tari, castigati prin comunicarea de tip word-of-mouth. In acest sens, teoria lui McLuhan “the medium is the message” se aplica perfect software-ului Prezi: „nu conteaza despre ce e vorba in prezentarea ta; atat timp cat utilizezi Prezi, ne ajuti sa raspandim vestea despre produsul nostru”.

 

Inovatia continua

Compania Prezi a lansat pe 10 februarie 2015 aplicatia Nutshell, care transforma trei fotografii pe care le-ai facut cu telefonul mobil intr-un scurt video in care poti adauga animatie, sunet si text. Csaba Faix spune despre Nutshell ca functioneaza pe acelasi principiu ca Prezi: este un instrument vizual de comunicare, iar diferenta vine din faptul ca utilizatorii Prezi sunt incurajati sa impartaseasca idei si, odata cu Nutshell, momente din viata de zi cu zi. Pare ca filosofia antreprenoriala a companiei Prezi este asemenea unui bumerang: Nutshell e in punctul in care a fost si Prezi la inceput – lansat pe piata, in cautarea feedbackului; daca acesta va fi negativ, vor opri proiectul, daca va fi pozitiv, il vor dezvolta.

 
Text scris de Andra Rotaru

Csaba Faix (PR Manager Prezi): “The startup scene in Romania is really promising”
1
Adaugat: 24-2-2015

Pe 5 martie 2015 ne dam intalnire la Aperitiv Creativ #5 cu Csaba Faix, PR Manager al startupului international de succes Prezi. Inainte, insa, de a afla cum a reusit Prezi sa cucereasca peste 55 milioane de utilizatori din 190 de tari (din 2009 si pana in prezent), am fost curiosi sa aflam ce pasiuni are Faix, care este parcursul sau profesional si ce ne pregateste pentru Aperitiv Creativ.

 

Photo source

ORICUM: What are the things happening around you every day that mostly catch your interest besides your job’s tasks? 

Csaba Faix: I am a big foodie. I Love to cook and invite my friends for a dinner. I am really spontaneous and in many cases I ask my guests to give a helping hand to finish the meal. It is not only really helpful but makes the whole evening much more cosy. I love to travel and explore other nation’s kitchen and traditions.

Apart from this, I try to stay in good shape. I do TRX and cross fitness although it is sometimes really challenging to squeeze into my schedule. As a former journalist I often follow not only the news but the industry itself. I am deeply fascinated by the recent improvements of journalism. The startup scene and technology also interests me a lot.

O.: If you were a presentation in Prezi, how would your professional story look like?

C.F.: Wow. Really such a good question. Actually, my professional story  would really well onto a Prezi, as I am working with communication for almost 20 years now although in a different way. So, if I’d zoom into the big picture –what you can easily do with Prezi- I think I would divide my professional life into 3 segments. First would be titled ‘finding my way or invent myself’. It would about my university years, about my first editor and my first job as a summer intern at a news agency in Hungary. My fellowship to London, at the BBC and the tons of students job from being a wedding video producer to being a mascot in a Supermarket.

The second chapter would be about my professional broadcast journalism career. I spent almost 9 years at Hungary’s leading news program as a political correspondent covering political turmoil and violent demonstrations, national elections and floods or the US Presidential Election and the Arab Spring from Egypt.

The third part would be about doing the other side of communication. I have started to give media trainings and consultancy through my own company. After I have joined Prezi and run the International Communication.

With the last frame, I would still wait a bit :-)

O.: Have you ever been to Romania before? If yes, what was your experience about?

C.F.: Yes, I was in Transylvania several times and was speaking at a conference last year at PRBeta conference in Timisoara. I am really interested in Romania and looking forward to learn about similar globally successful companies like Prezi. I think the startup scene in Romania is really promising.

O.: What are you the most curious about to discover during your visit to Bucharest?

C.F.: I would like to meet the local startup and tech scene. I am keen on to meet people in my position to talk with and learn from them It is always exciting to discuss the challenges with someone in the same boat.

O.: What kind of audience do you imagine you will encounter as a speaker at ‘Aperitiv Creativ’?

C.F.: I am hoping to meet smart and interested people and as much as I learnt about Aperitiv Creativ I am pretty confident  it will happen on March 5th.

O.: Why should we meet you on Thursday, 5th of March @Aperitiv Creativ?

C.F.: I hope I can give you an exciting and interesting insight about how Prezi became globally successful and share our experience about building a tech company.

Interviu realizat de Andra Rotaru

 

Aperitiv Creativ #5 via Budapesta: Startupul de succes Prezi
Reply
Adaugat: 24-2-2015

Asociatia ORICUM, in parteneriat cu Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucuresti, organizeaza o noua intalnire Aperitiv Creativ joi – 5 martie 2015, ora 17:30, la Nomad Sky Bar. Pentru prima data, Aperitiv Creativ are ca invitat un startup international, cunoscut in intreaga lume – Prezi, software-ul pentru prezentari de succes, care a reinventat modul in care oamenii transmit informatii, spun povesti si mobilizeaza audienta.

In cadrul Aperitiv Creativ #5 vom descoase cu ajutorul lui Csaba Faix, PR manager, etapele prin care s-a dezvoltat Prezi – din 2009 si pana astazi. Csaba Faix are peste 20 de ani de experienta in comunicare. A lucrat ca jurnalist la postul TV cu cel mai urmarit program de stiri din Ungaria, si-a inceput, apoi, propriul business – o companie de training si consultanta media. Din 2014 este responsabil de comunicarea Prezi in Europa, Asia si Australia. Mai mult, se ocupa de programul de caritate al companiei la nivel mondial si de strategia de employer branding. Compania Prezi are doua birouri, unul in Budapesta si altul in San Francisco, in care lucreaza peste 280 de angajati. Cei 55 milioane de utilizatori ai software-ului Prezi sunt din 190 de tari si au creat peste 160 de milioane de prezentari, iar numarul continua sa creasca. La fiecare secunda apar trei prezentari, conform Prezi.

Sub deviza „dezbateri relaxate despre industriile culturale si creative”, Aperitiv Creativ este evenimentul care conecteaza comunitatea creativa din Romania la modele de bune practici din antreprenoriat. Intrarea la eveniment este libera, iar conversatia se va desfasura in limba engleza.

Aperitiv Creativ #5 face parte din proiectul „Tineri Inventatori”, sustinut de Institul Balassi – Institutul Maghiar din Bucuresti, care ofera talentelor tinere si startupurilor din Ungaria posibilitatea de a se prezenta in fata publicului de specialitate din Bucuresti.

Facebook event

Parteneri Aperitiv Creativ #5: Institutul Balassi, Asociatia Economistilor Maghiari din Romania, Közéletre Nevelésért Alapítvány

 

 

Brand-ul Zaganu – renasterea fabricilor de bere locala
1
Adaugat: 25-11-2014

Joi seara, pe 13 noiembrie, putin dupa ora 19:00, ne-am strans aproximativ 60 de curiosi la Interbelic Victoria din Bucuresti, sa impartim cel de-al patrulea Aperitiv Creativ din calendar. Invitatul a fost Alexandru Geamanu, co-fondatorul berii Zaganu, care a lansat conversatia despre antreprenoriatul romanesc de succes, pornind de la povestea Zaganu. Alexandru are 37 de ani, peste 13 ani de experienta in agentii de publicitate si trei copii, de fapt, patru, asa cum ii place sa spuna despre Zaganu. In 2013 a infiintat, alaturi de Laurentiu Banescu, Fabrica de Bere Buna*, o micro-berarie din comuna Maneciu, judetul Prahova. De atunci, berea Zaganu este prezenta in peste 70 de locatii din tara, iar „orasul” care ii iubeste cel mai mult e Vama Veche.

Ideea de start-up

Pe Laurentiu l-a cunoscut in facultate. Ulterior, pasiunea comuna pentru bere si mixul experientei din agentii de publicitate a lui Alexandru si a celei din vanzari a lui Laurentiu au fost imboldul pentru a pune bazele unui start-up. Finul lui Alexandru le-a facut cunostinta in 2013 cu domnul Angelescu, un vecin care avea o fabrica de bere. La acel moment, fabrica nu mai functiona asa ca, din martie, au repus-o ei in functiune din aproape-n aproape. Au avut noroc sa primeasca „la pachet cu fabrica” chimista, care este si actuala directoare de productie.

Cum a aparut brand-ul Zaganu

Alexandru si Laurentiu si-au dorit sa renasca povestea fabricilor de bere din perioada lui Ceausescu, cand fiecare oras avea fabrica lui de bere – Tulceana, Aradeana sunt cateva exemple de beri locale. Cand era pustan, Alexandru mergea cu unchiul lui, care avea o relatie la fabrica de bere, cu camionul catre punctul de distributie. Pe drum imparteau jumatate de marfa la cunoscuti „si asa aveam si noi bere proaspata si buna la masa”.

Au ajuns la o bere care, in primul rand, le place lor. Berea Zaganu este nepasteurizata, ”o bere vie”, manufacturata. Fabrica functioneaza cu opt angajati, toti locuitori ai Maneciu-Ungureni; unii dintre ei au mai lucrat acolo, altii au invatat pe parcurs tot ce trebuie facut. Alegerea numelui “Zaganu” s-a facut dintr-o lista de vreo 70 – 80 de optiuni. Sclipirea a venit tot de la o persoana, care le-a dat o carte despre povestea zonei Maneciu-Ungureni. Asa au aflat ca, dincolo de “Zaganu suna bine”, exista un pisc de munte si o pasare, Vulturul Barbos, cu acest nume.

Alexandru Geamanu si Sabina Baciu (Asociatia ORICUM)

Provocari din zona de productie

De cand i-au dat drumul fabricii, cel putin o data la trei zile, s-au confruntat cu fel si fel de probleme tehnice – „ de la ars pompa de filtrare in momentul in care se facea filtrarea – ceea ce a perimat 1200 de litri de bere si i-a stricat – pana la sunat la 12 noaptea: Sefu’, ce facem, ca nu mai avem sticle?”. Asa a inteles Alexandru ca planul de business de pe hartie difera de provocarile intalnite atunci cand te apuci efectiv de treaba – “important e sa nu uiti obiectivul tau principal si sa te intorci pe cat posibil [la el]”.

Cand s-a apucat de antreprenoriat, Alexandru era freelancer. Tot ce stia despre domeniul ales era doar sa bea bere. L-a ajutat si faptul ca i-a placut dintotdeauna chimia si a mai invatat pe parcurs citind sau de la chimista fabricii. Acum se ocupa atat de partea de distributie, cat si de vanzari, impreuna cu Laurentiu. Toate eforturile sunt concentrate pe aproximativ 120 de m², cat are fabrica de bere. La un moment dat, a primit un telefon de la cineva care a cerut sa vorbeasca cu o persoana de la Marketing – “era 2 dupa-amiaza, si zic ‘va rog, sunati dupa ora 6’; “De ce?”; „Pai, dupa 6 ma ocup de Marketing”.

Comunicarea brand-ului

In afara de-o pagina de facebook, cateva halbe, pahare, niste etichete si un afis facute cu ajutorul prietenilor, n-au investit mai mult in identitatea vizuala. Zaganu se bazeaza pe word of mouth: “as vrea sa reusim sa producem ce capacitate avem noi in momentul asta”.

[Se aduc in public pahare cu bere blonda Zaganu si se impart la fiecare persoana de la masa de catre doi tineri cu zambet de “si-acum bea sa vezi ce buna-i Zaganu”; dupa cateva secunde cineva exclama: „foarte buna berea”; Alexandru informeaza ca a fost pusa in butoi cu o zi inainte de eveniment.]

Distributia pe piata din Romania

Zaganu a inceput cu un plan standard de business – salarii, chirii, materii prime, utilitati – si s-a dezvoltat natural catre cei „care pot aprecia o bere de calitate, proaspata”. Au pornit de la bacanii, iar, in prezent, berea se gaseste in alte trei supermarket-uri, in magazine care vand produse traditionale romanesti, in baruri, restaurante sau terase. Imbutelierea sticlelor de bere se face de mana, iar capsarea, cu un dispozitiv pe care se apasa cu piciorul – „toti, pe rand, fac de toate in fabrica: unii pun maltul in moara ca sa-l macine, pun la fiert, fac filtrarea, drojdia”. De livrare se ocupa Alexandru, cu ajutorul unei dube. Domnul Angelescu le-a zis, cand le-a dat fabrica, “desfacerea conteaza”, expresie pe care Alexandru a inteles-o mai tarziu.

Brand-ul Zaganu este, in prezent, pe pozitia pe care au dorit-o fondatorii sai, la numai un an de la aparitia pe piata. Prima bere pe care au vandut-o a fost pe 1 octombrie 2013 la barul unui prieten, undeva in Centrul Vechi; “a fost primul care avut incredere in noi; pe 30 septembrie seara am primit autorizatie si l-am sunat sa ii spunem ca maine venim cu berea”. La o analiza rapida a pietei din Romania, simte ca “exista o lupta – David se bate cu Goliat, noi fiind David; si incercam”. Totusi, Alexandru spune ca s-ar bucura sa gaseasca pe piata locala alte micro-berarii, asa “creste piata, lumea trebuie sa bea si alta bere; e loc pentru toata lumea”.

Profilul antreprenorului creativ

Pe Alexandru l-a ajutat foarte mult incapatanarea, faptul ca nu s-a lasat nicio secunda, iar cand s-a lovit de o problema a incercat sa gasesca rezolvarea. Dincolo de asta, “cred ca e important ca o anumita perioada de timp sa fii angrenat intr-o institutie care are niste reguli exacte”. In plus, mai e nevoie de prieteni buni si de bani, „la modul cel mai serios; si putin curaj si determinare”, oricare ar fi riscul.

Una dintre caracteristicile de personalitate a brand-ului Zaganu este “a face bere fara compromisuri”, despre care Alexandru admite ca, uneori, pare greu de respectat, dar ca asa simt ei, in final, ca este corect.

*Fabrica de Bere Buna te asteapta oricand in vizita sa descoperi procesul de productie a berii Zaganu, 100% romanesti. Acolo vei descoperi si magazinul fabricii care functioneaza de marti pana duminica de la ora 10:00 la ora 20:00. Alexandru te roaga sa ii dai de veste cu o zi inainte sa vii.

Text scris de Andra Rotaru

Fotografii de Andrei Cojan 

Aperitiv Creativ #4: Berea Zaganu
Reply
Adaugat: 05-11-2014

Asociatia ORICUM organizeaza o noua intalnire Aperitiv Creativ joi – 13 noiembrie 2014, ora 19:00, la Interbelic Victoria. Aducem in prim-plan Berea Zaganu – berea artizanala nepasteurizata, 100% romaneasca, produsa de micro-beraria independenta Fabrica de Bere Buna, un start-up initiat in 2013 de doi antreprenori tineri, Alexandru Geamanu si Laurentiu Banescu.

In cadrul Aperitiv Creativ #4 vom discuta cu Alexandru Geamanu despre ce presupune o poveste romaneasca de antreprenoriat creativ. Cu o experienta de peste 13 ani in agentii de publicitate, Alexandru a decis sa mearga pe un alt drum, plecand de la una dintre pasiunile sale: berea. Prin fondarea brand-ului de bere Zaganu si-a propus sa revitalizeze industria berii romanesti artizanale, o industrie pe cale de disparitie.

Sub deviza “dezbateri relaxate despre industriile culturale si creative”, Aperitiv Creativ este evenimentul lunar care conecteaza comunitatea creativa din Romania la modele de bune practici din antreprenoriat.

Intrarea la eveniment este libera.

Facebook event: http://www.facebook.com/events/320736708114784/?fref=ts
Parteneri: Interbelic Victoria
Parteneri media: Modernism.ro, Sub25, Designist, PostModern.ro, IQads, Nicecream.fm, Artoteca

Aperitiv Creativ #3: Cum finantam industriile culturale si creative?
Reply
Adaugat: 25-6-2014

Miercuri, 25 iunie 2014, are loc o noua intalnire din seria Aperitiv Creativ – dezbateri relaxate despre industriile culturale si creative la libraria Humanitas Kretzulescu. Vom discuta despre cum finantam industriile culturale si creative, alaturi de Sorin Vlad Predescu (presedintele consiliului AFCN), Roxana Rebegeanu (Head of Retail Banking, Garanti Bank), Gabriela Cretu (Global Brands Director Ursus Breweries) si Irina Caraivan (Creative Director We-are-here.ro).
 
Industriile culturale si creative pot fi motorul de dezvoltare al Romaniei dar de unde pot face ele rost de resurse pentru a creste si pentru a se dezvolta? Pentru antreprenorii culturali si creativi exista diferite surse de finantare: de la grant-uri din partea statului pana la credite bancare, parteneriate private sau mai noua metoda de finantare prin crowd-funding.


Nu insa toate aceste metode de finantare sunt cunoscute sau folosite la capacitatea maxima. Mult timp concursurile de proiecte de la AFCN au reprezentat singura sursa de finantare transparenta pentru proiectele din zona industriilor culturale si creative. Cum bugetul de stat pentru cultura este insa in scadere, creativii romani s-au indreptat in ultimii ani catre parteneriatele private.

Ursus Breweries este un exemplu de companie care a sustinut initiative din zona industriilor culturale si creative, oferind sustinere financiara pentru multi creativi romani. Cum functioneaza insa un parteneriat cu o firma privata si ce elemente conteaza in decizia unei companii de a finanta proiecte culturale si creative?
 
Bancile au fost mereu un partener pentru dezvoltarea unui business, insa in ceea ce priveste IMM-urile culturale si creative acestea sunt percepute ca fiind mult mai riscante, deoarece principalul lor capital se bazeaza pe proprietatea intelectuala. Un studiu realizat de Comisia Europeana indica faptul ca IMM-urile din sectorul cultural si creative au un acces limitat la finantare iar in perioada 2014 – 2020 pana la 13.4 miliarde de euro risca sa nu fie investiti de catre banci in companii cu un plan solid de dezvoltare. Astfel cresterea industriilor culturale si creative va fi incetitinita, fiind insa un sector crucial pentru economia europeana: reprezinta 4.4% din PIB-ul Uniunii si este unul din industriile cu potential fantastic de crestere si de competitivitate.
 
Platformele de crowdfunding au devenit o importanta sursa de finantare alternativa, caci permit testarea unei idei de business si interactiunea cu beneficiarii finali. O campanie de crowdfunding este avantajoasa atat pentru initiatorul proiectului cat si pentru sponsori: proiectul propus este finantat iar publicul sustinator beneficiaza de diferite recompense, precum experiente dedicate in cadrul evenimentelor, editii limitate ale produselor pe care le cumpara in avans sau la un pret redus.
 
In aceasta editie Aperitiv Creativ Asociatia ORICUM a invitat reprezentanti din principalele zone ce pot finanta industriile culturale si creative pentru a incepe o conversatie despre cum facem rost de resurse pentru a creste business-urile creative si pentru a face cu adevarat acest sector un motor de dezvoltare pentru Romania.

Facebook event: http://www.facebook.com/events/693296830707474

 
Cu sprijinul Garanti Bank
Parteneri: Librariile Humanitas
Parteneri media: Modernism.ro, Sub25, Designist, PostModern.ro, IQads, Nicecream.fm, Artoteca

Cum a fost la Aperitiv Creativ #2: The Business of Photography
Reply
Adaugat: 06-6-2014

Joi, 22 mai, a avut loc a doua editie Aperitiv Creativ organizata in cadrul World Press Photo Romania. De data aceasta am discutat despre profesia de fotograf si cum reusim sa impacam creativitatea cu partea de sustenabilitate financiara. Invitatii nostri au fost Oltin Dogaru, Cristian Vasile (Igu) si Catalin Georgescu, iar discutia a fost moderata de Razvan Crisan, presedinte al Asociatiei ORICUM.

 

Primul contact cu fotografia
Discutia a pornit de la inceputurile celor trei invitati in fotografie. Oltin si Igu au lucrat in publicitate inainte sa cocheteze cu aparatul foto, iar Catalin a urmat facultatea de Comunicare si Relatii Publice.

  • Primul aparat foto al lui Catalin a fost cumparat de parinti, dupa multe rugaminti. Prima impresie? Era dezamagit pentru ca fotografiile nu ii ieseau ca in paginile National Geographic
  • Desi au mai urmat diferite cursuri de acreditare, niciunul dintre ei nu are o specializare formala in domeniul fotografiei. Au inceput ca fotografi amatori, iar primii bani castigati i-au investit in scule din ce in ce mai performante. Aceste achizitii au functionat si ca o presiune de a-si amortiza investitia: daca stii ca ti-au cumparat un obiectiv scump, vei vrea sa il folosesti si sa iti scoti banii pe el.

Cum devii dintr-un amator un fotograf profesionist?

“Nu scoala face un fotograf sa fie mai bun, ci experienta si dragostea pentru aceasta meserie” (Oltin)

  • Un fotograf bun insista pana cand gaseste cadrul perfect. De asemenea munca din publicitate le-a oferit o baza de cultura vizuala si un set de criterii estetice. Fotografia nu este doar tehnica, ci si dezvoltare personala. Pentru a ajunge la cadrul perfect trebuie sa te hranesti non-stop cu filme, muzica, si tot ce inseamna cultura contemporana – astfel incepi sa ai referinte culturale vizuale.
  • Un alt ajutor pentru fotografi il reprezinta tutorialele de pe youtube. Igu a invatat o serie de skill-uri de pe youtube, intrucat ca nu a gasit in Romania la momentul respectiv workshop-uri avansate de fotografie. Acum tine el cursuri foto pentru amatori pasionati.

Stiluri de fotografie

  • La inceput este bine sa incerci cat mai multe stiluri. Iti dai seama care tip de fotografii ti se potrivesc si astfel iti poti alege cateva “specializari”. E bine de stiut insa ca fotografiile de eveniment sunt cele mai profitabile, si multi fotografi merg la job-uri de evenimente ca sa isi poata plati facturile si finanta o pasiune mai putin banoasa¸asa cum este fotojurnalismul.
  • Anumite stiluri de fotografie pot ajuta tehnica unui fotograf in general. De exemplu faptul ca a fotografiat foarte multe interioare (pentru visuell) l-a ajutat pe Catalin in modul in care construieste compozitia unei imagini.

 

Cum iti gasesti clienti?

  • Atunci cand iti cauti job-uri de fotograf este esential sa poti arata un portofoliu.
  • Pentru primul job international pe care l-a castigat, Oltin a trebuit sa isi construiasca intr-un weekend un portofoliu. Primul pas a fost sa faca research despre stilul clientului si portofoliile precedente. Apoi a reusit sa faca un photoshoot si un portofoliu la nivelul celor din Milano.
  • Nu includeti tot in portofoliu, selectia face parte din job-ul de fotograf!
  • In obtinerea unui job conteaza si increderea pe care o au clientii in tine, incredere pe care o construiesti in timp. Deoarece Igu a lucrat in publicitate inainte sa devina fotograf avea deja o baza de contacte si construise relatii de incredere cu oamenii din agentii. Astfel i-a fost mult mai usor sa fie contactat direct de agentii pentru diferite job-uri.
  • In afara de cultivarea acestor contacte, vizibilitatea este si ea foarte importanta pentru un fotograf. Trebuie sa fii prezent pe Facebook, Instagram si alte retele sociale pe care sunt prezenti posibilii tai clienti. Proiectul sau Bucuresti Optimist, de exemplu, desi nu i-a adus niciun profit financiar, i-a adus in schimb un capital de imagine imens.
  • Invata sa faci networking si sa construiesti relatii personale. Nu stii de unde poate aparea urmatorul job, asa ca este bine sa te invarti in medii diferite.
  • Catalin a pozat ani intregi voluntar pentru diferite ONG-uri sau festivaluri. Astfel a invatat limitele proprii si ale aparatului, si-a construit un portofoliu si a ajutat oameni care oricum nu si-ar fi permis sa angajeze un fotograf. Astfel si-a construit si o retea de relatii care l-au recomandat mai departe. Faptul ca a terminat Facultatea de Comunicare l-a ajutat si prin reteaua de colegi care acum lucreaza ca PR in agentii.
  • Atunci cand iti cauti clienti internationali e bine sa te documentezi despre modul de lucru din acea tara. De exemplu, in New York si Londra oamenii sunt directi si ii poti contacta fara rezerve. In Franta si Italia ai nevoie de recomandari ca sa contactezi posibili clienti.
  • Iar pentru a obtine recomandari e important sa lucrezi orice job ca si cum ar fi job-ul visurilor tale. Oricat de prost ai fi platit, daca iti vei impresiona clientul prin munca cu siguranta ii poti cere o recomandare.


Exista o industrie a fotografiei in Romania?

“Pentru a exista o industrie trebuie sa fie si o piata: cu agenti de fotografie, manageri, PR specializati… cum e la fotbal: sunt antrenori, manageri.” (Oltin)

  • Interesant este si ca fotografii romani inca nu isi vand fotografiile, insa au inceput sa apara proiecte care isi propun sa dezvolte acest domeniu. Unul dintre ele este Cameleo in care gasiti si fotografii realizate de artisti romani.

Cum va arata piata de fotografie in cativa ani?

Plecand de la acest infografic despre piata de fotografie din UK din 2013 am discutat si despre care este impactul tendintelor din piata de fotografie.

  • Impactul smartphone-urilor si retelelor de socializare este foarte mare pentru munca fotografilor. Insa asa cum bine a subliniat Catalin:

“pana acum cativa ani fotograful se vindea ca un mestesugar care are anumite aboliotati si poate sa manuiasca instrumentul, dar atunci cand avem un device care poate fi folosit de toata lumea diferenta se face in viziune si stil.[...] Totul se reduce la ce vede fotograful prin acel pastrat si cum poate comunica publicului”

  • De-a lungul istoriei fotografiei au existat multe momente in care tehnica s-a democratizat, ca de exemplu aparitia primului aparat foto user-friendly de la Kodak care a permis foarte multor oameni sa faca poze fara sa angajeze un fotograf profesionist. Daca nu ar fi existat aceasta revolutie digitala care a scazut foarte mult pretul aparatelor foto probabil ca multi dintre fotografii de astazi nu s-ar fi apucat de aceasta meserie.
Concluzii

Concluzia celui de-al doilea Aperitiv Creativ: sectorul fotografiei este unul extrem de dinamic in Romania si exista exemple de buna practica in antreprenoriatul local: profesionisti care reusesc sa combine creativitatea si pasiunea pentru fotografie cu sustenabilitatea financiara. Este insa nevoie de o mai mare profesionalizare astfel incat acest sector creativ sa devina o industrie: avem nevoie de agenti si manageri profeisonisti de fotografie.

Aperitiv Creativ #2: The Business of Photography
Reply
Adaugat: 22-5-2014

Joi, 22 mai 2014, in cadrul World Press Photo are loc a doua intalnire Aperitiv Creativ – dezbateri relaxate despre industriile culturale si creative. Tema evenimentului este The business of photography si alaturi de cei 3 fotografi invitati vom discuta in ce masura fotografia functioneaza ca o industrie culturala si creativa.

Oltin Dogaru, Cristian Vasile (Igu) si Catalin Georgescu isi vor povesti parcursul ca fotografi profesionisti, precum si modul in care fotografia se impleteste cu partea de business: care sunt sursele de venit ale unui fotograf, cum se impleteste cererea cu oferta si care sunt pasii pe care trebuie sa ii urmezi pentru a lucra cu clienti internationali.

Oltin Dogaru s-a nascut la 15 mai 1973 in Bucuresti. A inceput contemplarea lumii cu studii de matematica, a continuat-o cu joburi de grafica, apoi lucrand ca art director a descoperit fotografia si in scurt timp i s-a dedicat exclusiv. Din anul 2005 lucreaza ca fotograf profesionist, activand in domenii diverse ale fotografiei ca moda, publicitate, jurnalism. Fiind pasionat de oameni si calatorii, din 2008 a inceput sa exploreze si sa documenteze noi teritorii. In urma solicitarii de a participa la realizarea unei carti fotografice despre Milano in 2009, a locuit acolo timp de aproape un an, unde a inceput colaborarea cu mai multe agentii de modele si cu una dintre cele mai prestigioase scoli de moda din lume, Istituto Marangoni. Clienti si proiecte pe www.oltin.ro

Cristian Vasile, cunoscut si sub numele Igu, este autorul proiectului foto Bucuresti Optimist. Fotograf de doar cativa ani, Cristian a devenit rapid un nume cunoscut in lumea imaginii si a comunicarii prin imagine dezvoltandu-si un portofoliu foarte variat pe care-l puteti vedea la www.igu.ro. Tine des workshopuri pe diverse teme fotografice si ii place sa se implice in tot mai multe proiecte creative. Prefera fotografia de actiune si ii place sa experimenteze foarte mult cu noile tehnologii.

Catalin Georgescu a pornit acum opt ani cu o camera foto de cinci ori mai slaba decat telefonul pe care il are acum. Asta l-a obligat sa nu se grabeasca, sa fie atent si sa caute lumina potrivita, pentru ca prea putine scenarii erau redate cum si le imagina si dorea surprinse. Ii place sa caute si sa descopere, asa ca este implicat cel mai mult in peisaje si portrete. Apoi a aplicat afinitatea pentru armonie geometrica in compozitie lucrand in fotojurnalism si fotografie editoriala pentru publicatii ca Decat O Revista, si in fotografie de interior pentru Visuell.ro. Cand nu posteaza proiecte personale pe blog, face fotografie comerciala si de eveniment. Mai multe pe http://catalingeorgescu.com/

Facebook event: https://www.facebook.com/events/1455089841401793/

Cum a fost la primul Aperitiv Creativ
Reply
Adaugat: 20-5-2014

Marti, pe 12 mai 2014, a avut loc primul Aperitiv Creativ organizat de ORICUM: o discutie lejera despre industriile culturale și creative din Romania, ghidata de trei speakeri cu expertiza solida in domeniu: Corina Suteu, manager cultural si co-fondator al festivalului de film Making Waves, Oana Nasui, antreprenor cultural in domeniul artelor vizuale si Matei Martin, jurnalist cultural cu interes sporit in zona politicilor pentru cultura. Discutia a fost moderata de Sabina Baciu, director executiv Asociatia ORICUM.

Industriile Culturale si Creative din România: un model atipic

Discutia a pornit intr-o perspectiva introductiva cu incercarea de a identifica specificul industriilor culturale si creative in Romania. Cum s-a conturat acest domeniu in ultimii ani? E Romania mai aproape de modelul francez, in care statul sustine in mod majoritar cultura, sau de modelul anglo-saxon, in care proiectele culturale se auto-sustin? Raspunsul e undeva la mijloc, caci desi istoric ne apropiem mai degraba de paradigma franceza, realitatea romaneasca din ultimii ani a dus la crearea unui model mixt in care operatorii culturali se bazeaza atat pe fonduri publice cat si pe gandirea unor proiecte care sa se sustina din surse alternative  (Corina Suteu). Exista suficiente exemple de proiecte culturale made in Romania care au reusit sa-si creeze un mecanism de supravietuire dincolo de sustinerea publica: Librariile Carturesti, Humanitas, publicatia Dilema Veche, Modenism.ro, dar si un numar mare de proiecte care inca depind doar de fonduri publice, precum AFCN, ca principal punct de sustinere. Realitatea pietei culturale din Romania arata ca orice operator cultural trebuie sa-si creeze de la zero propriul sistem de functionare in functie de context: Ministerul Culturii are mereu un rol secund in aceasta schema.

Cand se transforma un sector cultural in industrie

Un sector cultural devine industrie creativa atunci cand incepe sa genereze profit (Oana Nasui), sau atunci cand reuseste sa mobilizeze in jurul sau un aparat administrativ format din specialisti din diverse domenii: contabili, avocati, oameni de comunicare (Matei Martin). Dar cel mai important punct definitoriu al industriilor creative e legat de masificarea produselor create. Vorbim de industrie creativa atunci cand avem de-a face cu un produs (fie ca e vorba de un tablou, o piesa muzicala, o carte) care devine mai degraba un bun al publicului decat al creatorului (Oana Nasui).

Importanta colaborarii in sectorul cultural si creativ romanesc

”E important ca oamenii din interiorul unui sector sa colaboreze intre ei pentru ca vocea lor sa se faca auzita in fata autoritatilor si nu numai”  -  a fost unul din punctele aduse in discutie in cadrul dezbaterii. Christina Leucuta (director Ministerul Economiei) a fost de parere ca accesarea unor fonduri publice europene pentru proiecte culturale e posibila doar atunci cand se creeaza parteneriate solide: formarea unor clustere pe industrii e o solutie care ar trebuie adoptata cat mai larg de operatorii creativi din orice domeniu.

”Nu trebuie sa asteptam sa ni se dea, ci mai degraba sa cerem noi”

Probabil cea mai efervescenta parte a dezbaterii a venit de la Cosmin Nasui, co-owner la Nasui Gallery. In continuarea discutiei despre importanta asocierilor in branse creative a venit si convingerea ca un operator cultural nu trebui sa astepte sa i se creeze legile de care are nevoie. E suficient sa te aliezi cu oamenii din bransa, sa-ti scrii propriul proiect de lege care stii ca ti-ar usura activitatea si sa-l inaintezi autoritatilor (pentru asta e nevoie de un avocat, dar efortul merita). Exemplul concret si foarte util este cel al Asociatiei Comerciantilor de Opera de Arte, organizatie care a facut un proiect de lege si l-a inaintat prin toate dezbaterile (senat, camera deputati). Au obtinut reducerea TVA si moduri de a ajunge mai usor la sponsorizari, cativa pasi mici dar importanti pentru industrie.

Convingerea a fost intarita si de Matei Martin: ”cred din ce in ce mai putin in stat: cred in cetatean si in indivizi si in puterea lor de a-si aduce nevoile in fata statului”.  Centrul National al Dansului ar putea fi un bun case-study, ca institutie publica care a aparut ca urmare a pozitiei luata de artistii dansatori in fata statului.

Intr-o nota optimista, Aperitivul Creativ a scos la lumina si industriile creative romanesti care au avut o ascensiune demna de luat in seama, cum ar fi industria jocurilor video. Exista in prezent in Bucuresti 2000 de oameni care lucreaza in domeniu video games, cu proiecte care invart bugete de zeci de milioane de EURO. Asa a luat viata si Asociatia Game Developerilor, o alta entitate a unei bresle creative care a reusit sa obtina beneficii de la stat – scutirea de impozit pentru programatori.

Concluzii

Concluzia primului Aperitiv Creativ: e nevoie de strategii la nivel inalt care sa sustina industriile culturale si creative romanesti. Cu toate astea, primii pasi trebuie sa vina din partea operatorilor: mai multa initiativa si colaborare din partea oamenilor care activeaza in aceeasi bransa ar putea aduce o industrie pe agenda publica a autoritatilor.

Articol scris de Daniela Stefanescu 

Fotografii de Ana-Maria Dascalu

Aperitiv Creativ #1 – Industriile culturale si creative
Reply
Adaugat: 20-5-2014

Marti, 13 mai 2014, are loc prima intalnire din seria Aperitiv Creativ la libraria Humanitas Cismigiu. Corina Suteu, Oana Nasui si Matei Martin vor discuta despre industriile culturale si creative si in ce masura acest concept aduce o noua perspectiva in discursul public despre politici culturale si economice.

Aceasta este prima editie a evenimentelor lunare Aperitiv Creativ – dezbateri relaxate despre industriile culturale si creative lansate de Asociatia ORICUM.

Desi este un termen folosit des in documentele de politici publice la nivel european, nu exista o definitie clara a industriilor culturale si creative. In Romania acest termen este prezent in documente precum Programul National de Guvernare 2013 – 2016, Strategia sectoriala in domeniul culturii si patrimoniului national pentru perioada 2014 – 2020, Strategia Nationala pentru Competitivitate 2014 – 2020. Cu toate acestea, nu au avut loc dezbateri publice despre acest concept: anunta el o schimbare de paradigma in ceea ce priveste sustinerea artei si culturii? Care sunt noile relatii intre economie, cultura si tehnologie?

Prima mentiune a termenului de industrii culturale a aparut in anii ’40 ca o critica adusa industrizarii culturii in societatea capitalista. In anii ’90 termenul de industrii creative a fost recuperat de catre guvernul Australiei si Marii Britanii si introdus in politicile lor culturale. Documentele create atunci puncteaza o schimbare de paradigma, de la politici culturale la politici economice. Cu alte cuvinte, cultura creeaza bunastare: creeaza locuri de munca, este un export valoros, contribuie la dezvoltarea brandurilor locale si nationale, influenteaza si alte sectoare economice, atrage studenti si turisti.

Conceptul de industrii culturale si creative a luat cu adevarat amploare in 1997, atunci cand prim-ministrul Marii Britanii, Tony Blair, a propus industriile creative ca motor de dezvoltare economica.

Raportul “The Creative Industries Mapping Document”(1998) a demonstrat ca industriile creative erau o componenta importanta a economiei engleze, producand 5% PIB-ul tarii si angajand peste 1.4 milioane de oameni. In centrele urbane acest sector era si mai important: in Londra, de exemplu, unul din cinci job-uri create era in domeniul creativ, fiind al doilea cel mai mare sector economic dupa servicii financiare si business.

 

Industriile culturale si creative reprezinta un sector foarte important in economia UE, avand o rata de crestere peste nivelul altor industrii. In Romania industriile culturale si creative contribuiau in 2009 cu 5.93% din PIB-ul Romaniei si produceau 141.000 locuri de munca.