Noutati

Aperitiv Creativ #3: Cum finantam industriile culturale si creative?
Reply
Adaugat: 25-6-2014

Miercuri, 25 iunie 2014, are loc o noua intalnire din seria Aperitiv Creativ – dezbateri relaxate despre industriile culturale si creative la libraria Humanitas Kretzulescu. Vom discuta despre cum finantam industriile culturale si creative, alaturi de Sorin Vlad Predescu (presedintele consiliului AFCN), Roxana Rebegeanu (Head of Retail Banking, Garanti Bank), Gabriela Cretu (Global Brands Director Ursus Breweries) si Irina Caraivan (Creative Director We-are-here.ro).
 
Industriile culturale si creative pot fi motorul de dezvoltare al Romaniei dar de unde pot face ele rost de resurse pentru a creste si pentru a se dezvolta? Pentru antreprenorii culturali si creativi exista diferite surse de finantare: de la grant-uri din partea statului pana la credite bancare, parteneriate private sau mai noua metoda de finantare prin crowd-funding.


Nu insa toate aceste metode de finantare sunt cunoscute sau folosite la capacitatea maxima. Mult timp concursurile de proiecte de la AFCN au reprezentat singura sursa de finantare transparenta pentru proiectele din zona industriilor culturale si creative. Cum bugetul de stat pentru cultura este insa in scadere, creativii romani s-au indreptat in ultimii ani catre parteneriatele private.

Ursus Breweries este un exemplu de companie care a sustinut initiative din zona industriilor culturale si creative, oferind sustinere financiara pentru multi creativi romani. Cum functioneaza insa un parteneriat cu o firma privata si ce elemente conteaza in decizia unei companii de a finanta proiecte culturale si creative?
 
Bancile au fost mereu un partener pentru dezvoltarea unui business, insa in ceea ce priveste IMM-urile culturale si creative acestea sunt percepute ca fiind mult mai riscante, deoarece principalul lor capital se bazeaza pe proprietatea intelectuala. Un studiu realizat de Comisia Europeana indica faptul ca IMM-urile din sectorul cultural si creative au un acces limitat la finantare iar in perioada 2014 – 2020 pana la 13.4 miliarde de euro risca sa nu fie investiti de catre banci in companii cu un plan solid de dezvoltare. Astfel cresterea industriilor culturale si creative va fi incetitinita, fiind insa un sector crucial pentru economia europeana: reprezinta 4.4% din PIB-ul Uniunii si este unul din industriile cu potential fantastic de crestere si de competitivitate.
 
Platformele de crowdfunding au devenit o importanta sursa de finantare alternativa, caci permit testarea unei idei de business si interactiunea cu beneficiarii finali. O campanie de crowdfunding este avantajoasa atat pentru initiatorul proiectului cat si pentru sponsori: proiectul propus este finantat iar publicul sustinator beneficiaza de diferite recompense, precum experiente dedicate in cadrul evenimentelor, editii limitate ale produselor pe care le cumpara in avans sau la un pret redus.
 
In aceasta editie Aperitiv Creativ Asociatia ORICUM a invitat reprezentanti din principalele zone ce pot finanta industriile culturale si creative pentru a incepe o conversatie despre cum facem rost de resurse pentru a creste business-urile creative si pentru a face cu adevarat acest sector un motor de dezvoltare pentru Romania.

Facebook event: http://www.facebook.com/events/693296830707474

 
Cu sprijinul Garanti Bank
Parteneri: Librariile Humanitas
Parteneri media: Modernism.ro, Sub25, Designist, PostModern.ro, IQads, Nicecream.fm, Artoteca

Cum a fost la Aperitiv Creativ #2: The Business of Photography
Reply
Adaugat: 06-6-2014

Joi, 22 mai, a avut loc a doua editie Aperitiv Creativ organizata in cadrul World Press Photo Romania. De data aceasta am discutat despre profesia de fotograf si cum reusim sa impacam creativitatea cu partea de sustenabilitate financiara. Invitatii nostri au fost Oltin Dogaru, Cristian Vasile (Igu) si Catalin Georgescu, iar discutia a fost moderata de Razvan Crisan, presedinte al Asociatiei ORICUM.

 

Primul contact cu fotografia
Discutia a pornit de la inceputurile celor trei invitati in fotografie. Oltin si Igu au lucrat in publicitate inainte sa cocheteze cu aparatul foto, iar Catalin a urmat facultatea de Comunicare si Relatii Publice.

  • Primul aparat foto al lui Catalin a fost cumparat de parinti, dupa multe rugaminti. Prima impresie? Era dezamagit pentru ca fotografiile nu ii ieseau ca in paginile National Geographic
  • Desi au mai urmat diferite cursuri de acreditare, niciunul dintre ei nu are o specializare formala in domeniul fotografiei. Au inceput ca fotografi amatori, iar primii bani castigati i-au investit in scule din ce in ce mai performante. Aceste achizitii au functionat si ca o presiune de a-si amortiza investitia: daca stii ca ti-au cumparat un obiectiv scump, vei vrea sa il folosesti si sa iti scoti banii pe el.

Cum devii dintr-un amator un fotograf profesionist?

“Nu scoala face un fotograf sa fie mai bun, ci experienta si dragostea pentru aceasta meserie” (Oltin)

  • Un fotograf bun insista pana cand gaseste cadrul perfect. De asemenea munca din publicitate le-a oferit o baza de cultura vizuala si un set de criterii estetice. Fotografia nu este doar tehnica, ci si dezvoltare personala. Pentru a ajunge la cadrul perfect trebuie sa te hranesti non-stop cu filme, muzica, si tot ce inseamna cultura contemporana – astfel incepi sa ai referinte culturale vizuale.
  • Un alt ajutor pentru fotografi il reprezinta tutorialele de pe youtube. Igu a invatat o serie de skill-uri de pe youtube, intrucat ca nu a gasit in Romania la momentul respectiv workshop-uri avansate de fotografie. Acum tine el cursuri foto pentru amatori pasionati.

Stiluri de fotografie

  • La inceput este bine sa incerci cat mai multe stiluri. Iti dai seama care tip de fotografii ti se potrivesc si astfel iti poti alege cateva “specializari”. E bine de stiut insa ca fotografiile de eveniment sunt cele mai profitabile, si multi fotografi merg la job-uri de evenimente ca sa isi poata plati facturile si finanta o pasiune mai putin banoasa¸asa cum este fotojurnalismul.
  • Anumite stiluri de fotografie pot ajuta tehnica unui fotograf in general. De exemplu faptul ca a fotografiat foarte multe interioare (pentru visuell) l-a ajutat pe Catalin in modul in care construieste compozitia unei imagini.

 

Cum iti gasesti clienti?

  • Atunci cand iti cauti job-uri de fotograf este esential sa poti arata un portofoliu.
  • Pentru primul job international pe care l-a castigat, Oltin a trebuit sa isi construiasca intr-un weekend un portofoliu. Primul pas a fost sa faca research despre stilul clientului si portofoliile precedente. Apoi a reusit sa faca un photoshoot si un portofoliu la nivelul celor din Milano.
  • Nu includeti tot in portofoliu, selectia face parte din job-ul de fotograf!
  • In obtinerea unui job conteaza si increderea pe care o au clientii in tine, incredere pe care o construiesti in timp. Deoarece Igu a lucrat in publicitate inainte sa devina fotograf avea deja o baza de contacte si construise relatii de incredere cu oamenii din agentii. Astfel i-a fost mult mai usor sa fie contactat direct de agentii pentru diferite job-uri.
  • In afara de cultivarea acestor contacte, vizibilitatea este si ea foarte importanta pentru un fotograf. Trebuie sa fii prezent pe Facebook, Instagram si alte retele sociale pe care sunt prezenti posibilii tai clienti. Proiectul sau Bucuresti Optimist, de exemplu, desi nu i-a adus niciun profit financiar, i-a adus in schimb un capital de imagine imens.
  • Invata sa faci networking si sa construiesti relatii personale. Nu stii de unde poate aparea urmatorul job, asa ca este bine sa te invarti in medii diferite.
  • Catalin a pozat ani intregi voluntar pentru diferite ONG-uri sau festivaluri. Astfel a invatat limitele proprii si ale aparatului, si-a construit un portofoliu si a ajutat oameni care oricum nu si-ar fi permis sa angajeze un fotograf. Astfel si-a construit si o retea de relatii care l-au recomandat mai departe. Faptul ca a terminat Facultatea de Comunicare l-a ajutat si prin reteaua de colegi care acum lucreaza ca PR in agentii.
  • Atunci cand iti cauti clienti internationali e bine sa te documentezi despre modul de lucru din acea tara. De exemplu, in New York si Londra oamenii sunt directi si ii poti contacta fara rezerve. In Franta si Italia ai nevoie de recomandari ca sa contactezi posibili clienti.
  • Iar pentru a obtine recomandari e important sa lucrezi orice job ca si cum ar fi job-ul visurilor tale. Oricat de prost ai fi platit, daca iti vei impresiona clientul prin munca cu siguranta ii poti cere o recomandare.


Exista o industrie a fotografiei in Romania?

“Pentru a exista o industrie trebuie sa fie si o piata: cu agenti de fotografie, manageri, PR specializati… cum e la fotbal: sunt antrenori, manageri.” (Oltin)

  • Interesant este si ca fotografii romani inca nu isi vand fotografiile, insa au inceput sa apara proiecte care isi propun sa dezvolte acest domeniu. Unul dintre ele este Cameleo in care gasiti si fotografii realizate de artisti romani.

Cum va arata piata de fotografie in cativa ani?

Plecand de la acest infografic despre piata de fotografie din UK din 2013 am discutat si despre care este impactul tendintelor din piata de fotografie.

  • Impactul smartphone-urilor si retelelor de socializare este foarte mare pentru munca fotografilor. Insa asa cum bine a subliniat Catalin:

“pana acum cativa ani fotograful se vindea ca un mestesugar care are anumite aboliotati si poate sa manuiasca instrumentul, dar atunci cand avem un device care poate fi folosit de toata lumea diferenta se face in viziune si stil.[...] Totul se reduce la ce vede fotograful prin acel pastrat si cum poate comunica publicului”

  • De-a lungul istoriei fotografiei au existat multe momente in care tehnica s-a democratizat, ca de exemplu aparitia primului aparat foto user-friendly de la Kodak care a permis foarte multor oameni sa faca poze fara sa angajeze un fotograf profesionist. Daca nu ar fi existat aceasta revolutie digitala care a scazut foarte mult pretul aparatelor foto probabil ca multi dintre fotografii de astazi nu s-ar fi apucat de aceasta meserie.
Concluzii

Concluzia celui de-al doilea Aperitiv Creativ: sectorul fotografiei este unul extrem de dinamic in Romania si exista exemple de buna practica in antreprenoriatul local: profesionisti care reusesc sa combine creativitatea si pasiunea pentru fotografie cu sustenabilitatea financiara. Este insa nevoie de o mai mare profesionalizare astfel incat acest sector creativ sa devina o industrie: avem nevoie de agenti si manageri profeisonisti de fotografie.

Aperitiv Creativ #2: The Business of Photography
Reply
Adaugat: 22-5-2014

Joi, 22 mai 2014, in cadrul World Press Photo are loc a doua intalnire Aperitiv Creativ – dezbateri relaxate despre industriile culturale si creative. Tema evenimentului este The business of photography si alaturi de cei 3 fotografi invitati vom discuta in ce masura fotografia functioneaza ca o industrie culturala si creativa.

Oltin Dogaru, Cristian Vasile (Igu) si Catalin Georgescu isi vor povesti parcursul ca fotografi profesionisti, precum si modul in care fotografia se impleteste cu partea de business: care sunt sursele de venit ale unui fotograf, cum se impleteste cererea cu oferta si care sunt pasii pe care trebuie sa ii urmezi pentru a lucra cu clienti internationali.

Oltin Dogaru s-a nascut la 15 mai 1973 in Bucuresti. A inceput contemplarea lumii cu studii de matematica, a continuat-o cu joburi de grafica, apoi lucrand ca art director a descoperit fotografia si in scurt timp i s-a dedicat exclusiv. Din anul 2005 lucreaza ca fotograf profesionist, activand in domenii diverse ale fotografiei ca moda, publicitate, jurnalism. Fiind pasionat de oameni si calatorii, din 2008 a inceput sa exploreze si sa documenteze noi teritorii. In urma solicitarii de a participa la realizarea unei carti fotografice despre Milano in 2009, a locuit acolo timp de aproape un an, unde a inceput colaborarea cu mai multe agentii de modele si cu una dintre cele mai prestigioase scoli de moda din lume, Istituto Marangoni. Clienti si proiecte pe www.oltin.ro

Cristian Vasile, cunoscut si sub numele Igu, este autorul proiectului foto Bucuresti Optimist. Fotograf de doar cativa ani, Cristian a devenit rapid un nume cunoscut in lumea imaginii si a comunicarii prin imagine dezvoltandu-si un portofoliu foarte variat pe care-l puteti vedea la www.igu.ro. Tine des workshopuri pe diverse teme fotografice si ii place sa se implice in tot mai multe proiecte creative. Prefera fotografia de actiune si ii place sa experimenteze foarte mult cu noile tehnologii.

Catalin Georgescu a pornit acum opt ani cu o camera foto de cinci ori mai slaba decat telefonul pe care il are acum. Asta l-a obligat sa nu se grabeasca, sa fie atent si sa caute lumina potrivita, pentru ca prea putine scenarii erau redate cum si le imagina si dorea surprinse. Ii place sa caute si sa descopere, asa ca este implicat cel mai mult in peisaje si portrete. Apoi a aplicat afinitatea pentru armonie geometrica in compozitie lucrand in fotojurnalism si fotografie editoriala pentru publicatii ca Decat O Revista, si in fotografie de interior pentru Visuell.ro. Cand nu posteaza proiecte personale pe blog, face fotografie comerciala si de eveniment. Mai multe pe http://catalingeorgescu.com/

Facebook event: https://www.facebook.com/events/1455089841401793/

Cum a fost la primul Aperitiv Creativ
Reply
Adaugat: 20-5-2014

Marti, pe 12 mai 2014, a avut loc primul Aperitiv Creativ organizat de ORICUM: o discutie lejera despre industriile culturale și creative din Romania, ghidata de trei speakeri cu expertiza solida in domeniu: Corina Suteu, manager cultural si co-fondator al festivalului de film Making Waves, Oana Nasui, antreprenor cultural in domeniul artelor vizuale si Matei Martin, jurnalist cultural cu interes sporit in zona politicilor pentru cultura. Discutia a fost moderata de Sabina Baciu, director executiv Asociatia ORICUM.

Industriile Culturale si Creative din România: un model atipic

Discutia a pornit intr-o perspectiva introductiva cu incercarea de a identifica specificul industriilor culturale si creative in Romania. Cum s-a conturat acest domeniu in ultimii ani? E Romania mai aproape de modelul francez, in care statul sustine in mod majoritar cultura, sau de modelul anglo-saxon, in care proiectele culturale se auto-sustin? Raspunsul e undeva la mijloc, caci desi istoric ne apropiem mai degraba de paradigma franceza, realitatea romaneasca din ultimii ani a dus la crearea unui model mixt in care operatorii culturali se bazeaza atat pe fonduri publice cat si pe gandirea unor proiecte care sa se sustina din surse alternative  (Corina Suteu). Exista suficiente exemple de proiecte culturale made in Romania care au reusit sa-si creeze un mecanism de supravietuire dincolo de sustinerea publica: Librariile Carturesti, Humanitas, publicatia Dilema Veche, Modenism.ro, dar si un numar mare de proiecte care inca depind doar de fonduri publice, precum AFCN, ca principal punct de sustinere. Realitatea pietei culturale din Romania arata ca orice operator cultural trebuie sa-si creeze de la zero propriul sistem de functionare in functie de context: Ministerul Culturii are mereu un rol secund in aceasta schema.

Cand se transforma un sector cultural in industrie

Un sector cultural devine industrie creativa atunci cand incepe sa genereze profit (Oana Nasui), sau atunci cand reuseste sa mobilizeze in jurul sau un aparat administrativ format din specialisti din diverse domenii: contabili, avocati, oameni de comunicare (Matei Martin). Dar cel mai important punct definitoriu al industriilor creative e legat de masificarea produselor create. Vorbim de industrie creativa atunci cand avem de-a face cu un produs (fie ca e vorba de un tablou, o piesa muzicala, o carte) care devine mai degraba un bun al publicului decat al creatorului (Oana Nasui).

Importanta colaborarii in sectorul cultural si creativ romanesc

”E important ca oamenii din interiorul unui sector sa colaboreze intre ei pentru ca vocea lor sa se faca auzita in fata autoritatilor si nu numai”  -  a fost unul din punctele aduse in discutie in cadrul dezbaterii. Christina Leucuta (director Ministerul Economiei) a fost de parere ca accesarea unor fonduri publice europene pentru proiecte culturale e posibila doar atunci cand se creeaza parteneriate solide: formarea unor clustere pe industrii e o solutie care ar trebuie adoptata cat mai larg de operatorii creativi din orice domeniu.

”Nu trebuie sa asteptam sa ni se dea, ci mai degraba sa cerem noi”

Probabil cea mai efervescenta parte a dezbaterii a venit de la Cosmin Nasui, co-owner la Nasui Gallery. In continuarea discutiei despre importanta asocierilor in branse creative a venit si convingerea ca un operator cultural nu trebui sa astepte sa i se creeze legile de care are nevoie. E suficient sa te aliezi cu oamenii din bransa, sa-ti scrii propriul proiect de lege care stii ca ti-ar usura activitatea si sa-l inaintezi autoritatilor (pentru asta e nevoie de un avocat, dar efortul merita). Exemplul concret si foarte util este cel al Asociatiei Comerciantilor de Opera de Arte, organizatie care a facut un proiect de lege si l-a inaintat prin toate dezbaterile (senat, camera deputati). Au obtinut reducerea TVA si moduri de a ajunge mai usor la sponsorizari, cativa pasi mici dar importanti pentru industrie.

Convingerea a fost intarita si de Matei Martin: ”cred din ce in ce mai putin in stat: cred in cetatean si in indivizi si in puterea lor de a-si aduce nevoile in fata statului”.  Centrul National al Dansului ar putea fi un bun case-study, ca institutie publica care a aparut ca urmare a pozitiei luata de artistii dansatori in fata statului.

Intr-o nota optimista, Aperitivul Creativ a scos la lumina si industriile creative romanesti care au avut o ascensiune demna de luat in seama, cum ar fi industria jocurilor video. Exista in prezent in Bucuresti 2000 de oameni care lucreaza in domeniu video games, cu proiecte care invart bugete de zeci de milioane de EURO. Asa a luat viata si Asociatia Game Developerilor, o alta entitate a unei bresle creative care a reusit sa obtina beneficii de la stat – scutirea de impozit pentru programatori.

Concluzii

Concluzia primului Aperitiv Creativ: e nevoie de strategii la nivel inalt care sa sustina industriile culturale si creative romanesti. Cu toate astea, primii pasi trebuie sa vina din partea operatorilor: mai multa initiativa si colaborare din partea oamenilor care activeaza in aceeasi bransa ar putea aduce o industrie pe agenda publica a autoritatilor.

Articol scris de Daniela Stefanescu 

Fotografii de Ana-Maria Dascalu

Aperitiv Creativ #1 – Industriile culturale si creative
Reply
Adaugat: 20-5-2014

Marti, 13 mai 2014, are loc prima intalnire din seria Aperitiv Creativ la libraria Humanitas Cismigiu. Corina Suteu, Oana Nasui si Matei Martin vor discuta despre industriile culturale si creative si in ce masura acest concept aduce o noua perspectiva in discursul public despre politici culturale si economice.

Aceasta este prima editie a evenimentelor lunare Aperitiv Creativ – dezbateri relaxate despre industriile culturale si creative lansate de Asociatia ORICUM.

Desi este un termen folosit des in documentele de politici publice la nivel european, nu exista o definitie clara a industriilor culturale si creative. In Romania acest termen este prezent in documente precum Programul National de Guvernare 2013 – 2016, Strategia sectoriala in domeniul culturii si patrimoniului national pentru perioada 2014 – 2020, Strategia Nationala pentru Competitivitate 2014 – 2020. Cu toate acestea, nu au avut loc dezbateri publice despre acest concept: anunta el o schimbare de paradigma in ceea ce priveste sustinerea artei si culturii? Care sunt noile relatii intre economie, cultura si tehnologie?

Prima mentiune a termenului de industrii culturale a aparut in anii ’40 ca o critica adusa industrizarii culturii in societatea capitalista. In anii ’90 termenul de industrii creative a fost recuperat de catre guvernul Australiei si Marii Britanii si introdus in politicile lor culturale. Documentele create atunci puncteaza o schimbare de paradigma, de la politici culturale la politici economice. Cu alte cuvinte, cultura creeaza bunastare: creeaza locuri de munca, este un export valoros, contribuie la dezvoltarea brandurilor locale si nationale, influenteaza si alte sectoare economice, atrage studenti si turisti.

Conceptul de industrii culturale si creative a luat cu adevarat amploare in 1997, atunci cand prim-ministrul Marii Britanii, Tony Blair, a propus industriile creative ca motor de dezvoltare economica.

Raportul “The Creative Industries Mapping Document”(1998) a demonstrat ca industriile creative erau o componenta importanta a economiei engleze, producand 5% PIB-ul tarii si angajand peste 1.4 milioane de oameni. In centrele urbane acest sector era si mai important: in Londra, de exemplu, unul din cinci job-uri create era in domeniul creativ, fiind al doilea cel mai mare sector economic dupa servicii financiare si business.

 

Industriile culturale si creative reprezinta un sector foarte important in economia UE, avand o rata de crestere peste nivelul altor industrii. In Romania industriile culturale si creative contribuiau in 2009 cu 5.93% din PIB-ul Romaniei si produceau 141.000 locuri de munca.

 

Lansam o serie de training-uri dedicate breslei creative
Reply
Adaugat: 15-4-2014

Primul training are loc pe 10 mai si abordeaza tema distributiei scurt-metrajelor la nivel international

 

Sambata, 10 mai, in spatiul Espace Minoux are loc primul training ORICUM pentru profesionistii din sectorul cultural si creativ. Alaturi de Alexandra Safriuc, co-fondator si selector de filme ShortsUP, participantii la training vor descoperi pasii pe care trebuie sa ȋi urmeze un realizator de filme astfel ȋncat proiectul sau de film scurt sa aiba parte de o distributie cat mai buna la nivel international.

Ca orice produs cultural, filmul scurt are mai multe etape de viata care trebuie sa urmeze ordinea lor fireasca pentru a ajunge la un numar cat mai mare de spectatori. Iar popularitatea crescanda a pietelor de scurtmetraje de la Cannes si Clermont-Ferrand, a evenimentelor non-competitive de film scurt si a platformelor V.O.D. (video on demand) ne ȋncurajeaza sa credem ȋn dezvoltarea distributiei comerciale a acestui gen cinematografic.

 

Pe parcursul trainingului vor fi abordate aspectele cheie legate de distributia scurtmetrajelor:

 

  • Care este cel mai potrivit festival pentru lansarea nationala si internationala a unui scurtmetrajului tau? Cum se construieste un circuit festivalier relevant?
  • Cum se contacteazaun distribuitor (inter)national si cum se deruleaza negocierile cu acesta?
  • Care este cea mai buna strategie ȋn ceea ce priveste distributia online? Ce alegi ȋntre Vimeo si YouTube si ce alte platforme de distributie exista?

 

Filmul este unul dintre cel mai vizibile industrii culturale si creative din Romania. “Noul val de cinematografie romaneasca” a atras atentia asupra potentialului acestui sector de a contribui la brandul de tara romanesc. Industriile culturale si creative reprezinta un sector foarte important ȋn economia UE, avand o rata de crestere peste nivelul altor industrii. În Romania industriile culturale si creative contribuiau ȋn 2009 cu 5.93% din PIB-ul Romaniei si produceau 141.000 locuri de munca.

Mai multe detalii si formular de inscriere: http://oricum.ro/training-distributie-scurt-metraj/2146/ 

2% din increderea ta pentru industriile culturale si creative
Reply
Adaugat: 20-3-2014

In 2008, noi am girat cu incredere transformarea creativitatii in trademark-ul unei generatii, principala arma de schimbare a societatii. 2% din impozitul pe profit redirectionat catre Asociatia ORICUM e votul tau de incredere pentru un domeniu care are nevoie de mult avant.

Credem ca industriile creative sunt motorul dezvoltarii economice si sociale armonioase si misiunea noastra este sa transformam Romania in centrul regional al industriilor creative pana in 2030. Cum facem asta?

  • Incurajand formarea unei generatii tinere de antreprenori creativi, capabili sa dezvolte business-uri aducatoare de profit in domeniile precum: arte vizuale, arhitectura, design, muzica, software, advertising, mestesuguri.
  • Construind o legatura permanenta intre oameni talentati si publicuri curioase, prin proiecte ca ShortsUP, brandul celor mai bune filme scurte din toata lumea. Din 2010, ShortsUP isi propune cu incapatanare sa genereze experiente memorabile in jurul unui gen cinematografic efervescent: scurtmetrajul.
  • Conectand sectorul public si sectorul privat, si dezvoltand parteneriate care sa puna subiectul industriilor culturale si creative pe agenda publica

 Ce trebuie sa faci pentru a redirectiona 2% din impozitul tau catre ORICUM?

Pasul 1. Downloadezi si completezi formularul cu datele asociatiei ORICUM.

  • Daca esti salariat, trebuie sa completezi formularul 230, disponibil aici
  • Daca esti persoana fizica autorizata sau ai avut in 2013 venituri din
    alte surse decat cele salariale trebuie sa completezi formularul 200, disponibil aici
Anul completat in formular este 2013, caci este vorba de veniturile din anul precedent.

 

Pasul 2. Completezi cu datele personale un singur formular (200 sau 230)
Formularul se completeaza de mana, in doua exemplare: unul ramane la tine cu numarul de inregistrare primit la depunere de la administratia finantelor publice.

a) pentru venituri din salariu: completeaza cu datele de identificare (pct. I) si semnatura. Restul rubricilor nu sunt obligatorii (se completeaza doar daca este cazul). Anexa informativa cu instructiunile detaliate pentru completarea formularului 230 o gasiti aici.

b) pentru alte venituri in afara salariului: trebuie completat formularul 200, citind cu atentie instructiunile de mai jos, la toate capitolele aferente tipului de venit obtinut. Anexa informativa cu instructiunile detaliate de completare a formularului 200 o gasiti aici, iar un scurt ghid privind completarea formularului 200, puteti gasi aici.

Daca nu stii suma corespunzatoare a 2% din impozit, poti lasa casuta necompletata, deoarece, cf. art. 84, alin. 3 din Codul fiscal: “…Organul fiscal competent are obligatia calcularii, retinerii si virarii sumei reprezentand pana la 2% din impozitul datorat …”

Pasul 3. Depui formularul la Administratia financiara de domiciliu (vezi aici adresele) sau il trimiti prin posta pana la data de 25 mai 2014.

Conform art. 84, alin. 2 din Codul Fiscal, orice contribuabil, poate dispune directionarea a 2% din impozitul pe venit, platit statului, catre orice organizatie non-guvernamentala (asociatie, fundatie etc.) doreste. Practic in acest fel dvs. transmiteti statului modul in care doriti sa fie cheltuita o parte din impozitul dvs. pe venit. Aceasta suma nu reprezinta o sponsorizare sau donatie, ci este, in esenta, o parte a impozitului pe venit deja achitat.

Modelul standard de formular necompletat cu datele Asociatiei ORICUM, disponibil pe pagina ANAF, se gaseste aici: FORMULAR 230 / FORMULAR 200.

Datele Asociatiei ORICUM:

Denumire entitate nonprofit: Asociatia ORICUM
Cod de identificare fiscala a entitatii non-profit: 23104760
Cont bancar (IBAN): RO76 BACX 0000 0007 2547 0000

Multumim pentru votul de incredere!

Cum se promoveaza industriile creative britanice
Reply
Adaugat: 06-2-2014

Consiliul Industriilor Creative din UK a lansat un nou website pentru promovarea industriilor creative britanice la nivel global. Faceti o vizita, e un insight foarte interesant in modul prin care Anglia isi “vinde” creativitatea.

In plus, gasiti o serie de cercetari, articole documentate si studii de caz cu referire la economia creativa britanica, ce pot servi ca inspiratie pentru dezvoltarea unor proiecte similare. Tot de aici veti afla si ca industriile creative din UK contribuie cu 86 de miliarde Euro la economia nationala si genereaza cam 9 milioane de Euro pe ora.

Mai multe pe www.thecreativeindustries.co.uk

Weekendul Comediei Scurte la a 2-a editie
Reply
Adaugat: 17-1-2014

Pe 1 si 2 februarie, ShortsUP revine cu a doua editie Weekendul Comediei Scurte, care reuneste scurtmetraje premiate la marile competitii internationale de film sub acelasi numitor comun: rasul. Selectia de filme scurte exploreaza conceptul narcisismului contemporan care-si gaseste reprezentarea ideala in ”selfie” – cuvantul anului 2013 conform dictionarelor Oxford.

Evenimentul are loc la Cinema Patria, sambata si duminica, incepand de la ora 20:00. In 2 seri consecutive, ego-ul si umorul spectatorilor ShortsUP va fi provocat de povesti cinematografice scurte in care predomina autoironia. Pierduti intr-o lume dominata de obsesia sinelui, eroii scurtmetrajelor de la Weekendul Comediei Scurte se confrunta cu dedublari de personalitate, euri contradictorii si porniri narcisiste.

Din program fac parte comedia finlandeză Cum să faci totul de unul singur (r. Selma Vilhunen, Finlanda, 2012), despre o mamă care află că singurul ajutor de nădejde în momentele grele e propria persoană, dar și animația Din dragoste pentru divinitate (r. Joe Tucker, Marea Britanie, 2007), distinsă cu premiul cel mare la Chicago International Film Festival și Palm Springs International ShortFest. Mai multe despre filmele de la Weekendul Comediei Scurte AICI.

In afara salii de proiectie, spectatorii ShortsUP isi vor putea descatusa in voie intuitiile narcisiste prin sesiuni foto selfie si instalatii artistice care tolereaza toate manifestarile amorului de sine. 

*Biletele pentru Weekendul Comediei Scurte pot fi achizitionate in avans prin MyTicket si Eventim la pretul de 25  de lei pe seara sau 40 de lei pentru ambele seri (sub forma de abonament). In seara evenimentului, direct la cinema, pretul biletelor este de 35 de lei pe seara.

Mai multe pe site si Facebook Event.

ShortsUP, proiectul de scurtmetraje generat de ORICUM, concepe programe tematice sezoniere in jurul filmelor scurte premiate la Oscar, Bafta, Cannes, Clermont-Ferrand, Sundance si alte festivaluri dedicate genului. O selectie extinsa de fictiuni, comedii, documentare sau animatii scurte e disponibila si pe platforma online www.shortsup.ro. 

S-a lansat Kitul de Afaceri in Industrii Creative
Reply
Adaugat: 07-1-2014

Programul Antreprenor in Industrii Creative a lansat Kit-ul de Afaceri in Industrii Creative, un complex de instrumente de lucru online conceput pentru a veni in sprijinul tinerilor care doresc sa-si deschida un business in industrii creative.

Kit-ul de Afaceri în Industrii Creative este disponibil gratuit, online, pe site-ul proiectului.

Acesta cuprinde 12 capitole ce sumarizeaza cei mai importanti pasi în construirea unei afaceri adaptate pietei creative din România: Introducere în Industrii Creative, Business-ul tau creativ:Essentials, Plan de afaceri, Produse si servicii, Comunicare si vanzare, Legal, Financiar, Gasirea Banilor, HR Essentials, Managementul Riscului, Filosofia business-ului creativ, Finalizare Kit Afaceri. 

O echipa de lucratori si antreprenori in industriile creative din Romania au creat un kit care vine in sprijinul celor care vor sa-si construiasca un business in industrii creative si nu stiu de unde sau cum sa porneasca. In incheierea fiecarui capitol din kit, cursantii vor pune in aplicare mecanismele si conceptele nou dobandite prin solutionarea unor exercitii create sub forma unor „guidance through”. Astfel, la finalul kit-ului, creativii vor avea un plan de afaceri personalizat pe care il pot folosi pentru construirea viitorului business. Acest plan cuprinde analize, previziuni, harti si resurse dezvoltate pe parcursul kit-ului si, cand va fi gata, va fi numai bun de pus in aplicare.

Kit-ul de Afaceri in Industrii Creative este o publicatie prietenoasa si adaptata comunitatilor creative din Romania, dar si nivelului actual de dezvoltare al pietei. Acesta a fost conceput cu ajutorul unor importante publicatii si resurse nationale si internationale si parcurge toate etapele necesare construirii unei afaceri creative.

Cursul se adreseaza tuturor celor care au o legatura cu industriile creative, fie ca studiaza, lucreaza sau sunt interesati de domeniu. Inscrierea se face gratuit online urmand pasii de pe www.crestetalente.ro/e-learning.