Invitatie completare chestionar pentru operatori culturali si antreprenori creativi din Bucuresti si Ilfov @ Strategia culturala si creativa a Bucurestiului 2015-2025

Dragi creativi,

Va invitam sa contribuiti in proiectul „Strategia culturala si creativa a Bucurestiului 2015-2025” si sa raspundeti la cateva intrebari privind activitatea dumneavoastra profesionala in domeniul creativ si cultural.

Aceasta este prima strategie culturala a regiunii Bucuresti-Ilfov si de asemenea prima strategie culturala si creativa a unui oras din Romania.
Link-ul pentru chestionar este aici: http://strategie.modernism.ro/index.php/268647
Completarea dureaza cateva minute.
Toate intrebarile necesita completarea unui raspuns, selectarea unui raspuns sau o selectie multipla de raspunsuri.
Va rugam sa raspunda doar un singur reprezentant al organizatiei dumneavoastra.

Multumim!

Detalii despre proiect
In perioada iulie 2014 – ianuarie 2015 se elaboreaza proiectul „Strategia culturala si creativa a Bucurestiului 2015-2025”, in vederea depunerii candidaturii la titlul de Capitala Culturala Europeana in anul 2021. Proiectul este realizat de ARCUB – Centrul de Proiecte Culturale al Primariei Municipiului Bucuresti si de o echipa de consultanti independenti coordonati de Asociatia PostModernism Museum: Modernism.ro, Formare Culturala, Asociatia Oricum, Asociatia Operatorilor Culturali din Romania. Alaturi de acestia, lucreaza echipe de sociologi si experti consultanti in domenii culturale si creative din Bucuresti.

Prima etapa a elaborarii Strategiei constituie cercetarea calitativa si cantitativa a diverselor segmente culturale si creative ale Bucurestiului, cu scopul de a afla starea actuala a fiecarui domeniu identificat, respectiv potentialul sau de schimbare si oportunitatile de dezvoltare in urmatorii 10 ani.
Misiunea Strategiei culturale si creative a Bucurestiului este aceea de a promova cultura ca generatoare a dezvoltarii economice durabile si a coeziunii sociale. Strategia presupune o analiza a vietii culturale locale, a culturii si creativitatii ca stil de viata, unde viziunea promovata asupra rolului culturii si creativitatii in viata orasului trebuie sa raspunda si cadrelor si premizelor proiectului „Bucuresti – Capitala Culturala Europeana 2021”. Procesul de formulare a Strategiei are un caracter democratic, integrator si intersectorial, mizand pe participarea la realizarea proiectului a autoritatilor publice, a institutiilor de cultura, a operatorilor culturali privati, a ONG-urilor si antreprenorilor.

In cadrul proiectului sunt derulate focus grupuri, interviuri si chestionare care sa masoare vitalitatea culturala si creativa a regiunii Bucuresti si a zonelor limitrofe, atat prin intrebari adresate producatorilor de continut cultural si creativ, cat si categoriilor de public (consumatorii de continut cultural si creativ).

Impartirea domeniilor culturale si creative folosita in acest proiect este:
1. Arte vizuale – pictura, sculptura, fotografie, instalatie, performance, happening, arta video, new media, mixed media
2. Artele spectacolului – teatru; dans contemporan, balet clasic, opera, opereta
3. Muzica – clasica, pop, rock, populara; electronica, contemporana
4. Arhitectura, urbanism, design; fashion, hand-made
5. Film – case de productie, case de distributie, echipe de filmare, cinematografe, festivaluri
6. Publishing – carte (scriitori), edituri, biblioteci, lanturi de librarii, targuri de carte
7. Patrimoniu – muzee, cladiri, biserici, targuri de mestesugari
8. Media & interactive media: TV, radio, print, software development, gaming
9. Business of communication (agentii de publicitate, comunicare)
10. Arta comunitara – dezvoltare comunitara prin cultura, arta sociala, terapeutica, implicare sociala prin arta, creatie in spatiu public
11. Educatie – educatie culturala/educatie prin arta, educatie formala si non-formala, educatie vocationala

Pentru alte detalii va stam la dispozitie:
Amalia Alexandru – manager de proiect, amalia@formareculturala.ro, 0721955783
Sabina Baciu – consultant industrii creative, sabina@oricum.ro, 0727811566
Oana Nasui – coordonator de proiect, oana@modernism.ro

Brand-ul Zaganu – renasterea fabricilor de bere locala

Joi seara, pe 13 noiembrie, putin dupa ora 19:00, ne-am strans aproximativ 60 de curiosi la Interbelic Victoria din Bucuresti, sa impartim cel de-al patrulea Aperitiv Creativ din calendar. Invitatul a fost Alexandru Geamanu, co-fondatorul berii Zaganu, care a lansat conversatia despre antreprenoriatul romanesc de succes, pornind de la povestea Zaganu. Alexandru are 37 de ani, peste 13 ani de experienta in agentii de publicitate si trei copii, de fapt, patru, asa cum ii place sa spuna despre Zaganu. In 2013 a infiintat, alaturi de Laurentiu Banescu, Fabrica de Bere Buna*, o micro-berarie din comuna Maneciu, judetul Prahova. De atunci, berea Zaganu este prezenta in peste 70 de locatii din tara, iar „orasul” care ii iubeste cel mai mult e Vama Veche.

Ideea de start-up

Pe Laurentiu l-a cunoscut in facultate. Ulterior, pasiunea comuna pentru bere si mixul experientei din agentii de publicitate a lui Alexandru si a celei din vanzari a lui Laurentiu au fost imboldul pentru a pune bazele unui start-up. Finul lui Alexandru le-a facut cunostinta in 2013 cu domnul Angelescu, un vecin care avea o fabrica de bere. La acel moment, fabrica nu mai functiona asa ca, din martie, au repus-o ei in functiune din aproape-n aproape. Au avut noroc sa primeasca „la pachet cu fabrica” chimista, care este si actuala directoare de productie.

Cum a aparut brand-ul Zaganu

Alexandru si Laurentiu si-au dorit sa renasca povestea fabricilor de bere din perioada lui Ceausescu, cand fiecare oras avea fabrica lui de bere – Tulceana, Aradeana sunt cateva exemple de beri locale. Cand era pustan, Alexandru mergea cu unchiul lui, care avea o relatie la fabrica de bere, cu camionul catre punctul de distributie. Pe drum imparteau jumatate de marfa la cunoscuti „si asa aveam si noi bere proaspata si buna la masa”.

Au ajuns la o bere care, in primul rand, le place lor. Berea Zaganu este nepasteurizata, ”o bere vie”, manufacturata. Fabrica functioneaza cu opt angajati, toti locuitori ai Maneciu-Ungureni; unii dintre ei au mai lucrat acolo, altii au invatat pe parcurs tot ce trebuie facut. Alegerea numelui “Zaganu” s-a facut dintr-o lista de vreo 70 – 80 de optiuni. Sclipirea a venit tot de la o persoana, care le-a dat o carte despre povestea zonei Maneciu-Ungureni. Asa au aflat ca, dincolo de “Zaganu suna bine”, exista un pisc de munte si o pasare, Vulturul Barbos, cu acest nume.

Alexandru Geamanu si Sabina Baciu (Asociatia ORICUM)

Provocari din zona de productie

De cand i-au dat drumul fabricii, cel putin o data la trei zile, s-au confruntat cu fel si fel de probleme tehnice – „ de la ars pompa de filtrare in momentul in care se facea filtrarea – ceea ce a perimat 1200 de litri de bere si i-a stricat – pana la sunat la 12 noaptea: Sefu’, ce facem, ca nu mai avem sticle?”. Asa a inteles Alexandru ca planul de business de pe hartie difera de provocarile intalnite atunci cand te apuci efectiv de treaba – “important e sa nu uiti obiectivul tau principal si sa te intorci pe cat posibil [la el]”.

Cand s-a apucat de antreprenoriat, Alexandru era freelancer. Tot ce stia despre domeniul ales era doar sa bea bere. L-a ajutat si faptul ca i-a placut dintotdeauna chimia si a mai invatat pe parcurs citind sau de la chimista fabricii. Acum se ocupa atat de partea de distributie, cat si de vanzari, impreuna cu Laurentiu. Toate eforturile sunt concentrate pe aproximativ 120 de m², cat are fabrica de bere. La un moment dat, a primit un telefon de la cineva care a cerut sa vorbeasca cu o persoana de la Marketing – “era 2 dupa-amiaza, si zic ‘va rog, sunati dupa ora 6’; “De ce?”; „Pai, dupa 6 ma ocup de Marketing”.

Comunicarea brand-ului

In afara de-o pagina de facebook, cateva halbe, pahare, niste etichete si un afis facute cu ajutorul prietenilor, n-au investit mai mult in identitatea vizuala. Zaganu se bazeaza pe word of mouth: “as vrea sa reusim sa producem ce capacitate avem noi in momentul asta”.

[Se aduc in public pahare cu bere blonda Zaganu si se impart la fiecare persoana de la masa de catre doi tineri cu zambet de “si-acum bea sa vezi ce buna-i Zaganu”; dupa cateva secunde cineva exclama: „foarte buna berea”; Alexandru informeaza ca a fost pusa in butoi cu o zi inainte de eveniment.]

Distributia pe piata din Romania

Zaganu a inceput cu un plan standard de business – salarii, chirii, materii prime, utilitati – si s-a dezvoltat natural catre cei „care pot aprecia o bere de calitate, proaspata”. Au pornit de la bacanii, iar, in prezent, berea se gaseste in alte trei supermarket-uri, in magazine care vand produse traditionale romanesti, in baruri, restaurante sau terase. Imbutelierea sticlelor de bere se face de mana, iar capsarea, cu un dispozitiv pe care se apasa cu piciorul – „toti, pe rand, fac de toate in fabrica: unii pun maltul in moara ca sa-l macine, pun la fiert, fac filtrarea, drojdia”. De livrare se ocupa Alexandru, cu ajutorul unei dube. Domnul Angelescu le-a zis, cand le-a dat fabrica, “desfacerea conteaza”, expresie pe care Alexandru a inteles-o mai tarziu.

Brand-ul Zaganu este, in prezent, pe pozitia pe care au dorit-o fondatorii sai, la numai un an de la aparitia pe piata. Prima bere pe care au vandut-o a fost pe 1 octombrie 2013 la barul unui prieten, undeva in Centrul Vechi; “a fost primul care avut incredere in noi; pe 30 septembrie seara am primit autorizatie si l-am sunat sa ii spunem ca maine venim cu berea”. La o analiza rapida a pietei din Romania, simte ca “exista o lupta – David se bate cu Goliat, noi fiind David; si incercam”. Totusi, Alexandru spune ca s-ar bucura sa gaseasca pe piata locala alte micro-berarii, asa “creste piata, lumea trebuie sa bea si alta bere; e loc pentru toata lumea”.

Profilul antreprenorului creativ

Pe Alexandru l-a ajutat foarte mult incapatanarea, faptul ca nu s-a lasat nicio secunda, iar cand s-a lovit de o problema a incercat sa gasesca rezolvarea. Dincolo de asta, “cred ca e important ca o anumita perioada de timp sa fii angrenat intr-o institutie care are niste reguli exacte”. In plus, mai e nevoie de prieteni buni si de bani, „la modul cel mai serios; si putin curaj si determinare”, oricare ar fi riscul.

Una dintre caracteristicile de personalitate a brand-ului Zaganu este “a face bere fara compromisuri”, despre care Alexandru admite ca, uneori, pare greu de respectat, dar ca asa simt ei, in final, ca este corect.

*Fabrica de Bere Buna te asteapta oricand in vizita sa descoperi procesul de productie a berii Zaganu, 100% romanesti. Acolo vei descoperi si magazinul fabricii care functioneaza de marti pana duminica de la ora 10:00 la ora 20:00. Alexandru te roaga sa ii dai de veste cu o zi inainte sa vii.

Text scris de Andra Rotaru

Fotografii de Andrei Cojan 

Aperitiv Creativ #4: Berea Zaganu

Asociatia ORICUM organizeaza o noua intalnire Aperitiv Creativ joi – 13 noiembrie 2014, ora 19:00, la Interbelic Victoria. Aducem in prim-plan Berea Zaganu – berea artizanala nepasteurizata, 100% romaneasca, produsa de micro-beraria independenta Fabrica de Bere Buna, un start-up initiat in 2013 de doi antreprenori tineri, Alexandru Geamanu si Laurentiu Banescu.

In cadrul Aperitiv Creativ #4 vom discuta cu Alexandru Geamanu despre ce presupune o poveste romaneasca de antreprenoriat creativ. Cu o experienta de peste 13 ani in agentii de publicitate, Alexandru a decis sa mearga pe un alt drum, plecand de la una dintre pasiunile sale: berea. Prin fondarea brand-ului de bere Zaganu si-a propus sa revitalizeze industria berii romanesti artizanale, o industrie pe cale de disparitie.

Sub deviza “dezbateri relaxate despre industriile culturale si creative”, Aperitiv Creativ este evenimentul lunar care conecteaza comunitatea creativa din Romania la modele de bune practici din antreprenoriat.

Intrarea la eveniment este libera.

Facebook event: http://www.facebook.com/events/320736708114784/?fref=ts
Parteneri: Interbelic Victoria
Parteneri media: Modernism.ro, Sub25, Designist, PostModern.ro, IQads, Nicecream.fm, Artoteca

Training Setting up a business

Cand te gandesti sa iti deschizi un business apar un milion de intrebari: Cum incep? Cum sa imi fac un plan de afaceri? Care este nisa mea? Cum ma diferentiez de competitori? Cum imi setez obiectivele de business? Un plan bun seteaza directia unui start-up si te ajuta sa ramai concentrat atunci cand toate celelalte elemente din jurul tau par sa o ia razna :)

Din fericire alti oameni au trecut prin asta inaintea noastra si sunt dispusi sa povesteasca ce lectii au invatat din dezvoltarea unor business-uri creative. Iar unul dintre ei este Laurentiu, fondatorul Bruno Wine Bar si a berii Zaganu.

Pe parcursul trainingului vom aborda aspectele cheie legate de initierea si dezvoltarea unui start-up:
- Cum imi fac un plan? Dar un business plan?
- Cum stabilesc obiectivele de business?
- Tips & Tricks pentru stabilirea unei echipe
- Ce trebuie sa urmarim pe tot parcursul drumului?
- Care sunt chestiunile legislative de care trebuie sa tii cont?

UNDE? Ne intalnim sambata 15 noiembrie de la ora 11:00 la Espace Minoux (Strada Spatarului 26, https://www.facebook.com/EspaceMinoux). Training-ul are loc intre 11:00 – 17:00 cu 1 ora pauza de pranz.

Trainer: Laurentiu Banescu este co-fondatorul brandului Zaganu – un brand de bere artizanala, nepasteurizata, produsa intr-o micro-berarie situata la poalele muntelui cu acelasi nume. A lucrat in 4 corporatii mari timp de aproape 11 ani, in diverse pozitii manageriale de marketing&sales. Din 2012, Laurentiu, impreuna cu Alexandru, partenerul sau, si-au dedicat tot timpul, banii si energia pentru a crea si dezvolta un brand 100% romanesc, autentic, independent. Au pornit de la una dintre pasiunile lor, berea, cu gandul de a contribui la revitalizarea unei industrii pe cale de disparitie in Romania, berea locala, artizanala. Asa s-a nascut brandul de bere Zaganu. Laurentiu nu este la primul proiect antreprenorial, el a fondat in 2008, impreuna cu 3 prieteni Bruno Wine Bar, primul wine-bar din Bucuresti si cu siguranta unul dintre primele din tara, situat in Centrul Istoric.

CUM:
Completeaza formularul de inscriere disponibil aici. Inscrierile se incheie pe 14 noiembrie ora 11:00. Apoi te vom contacta noi cu toate detaliile logistice. Fee-ul de participare este 100 de lei si include participarea la training si cafea de buna dimineata!

Festivalul Creative Est poate sa puna Bucurestiul pe harta regionala a industriilor culturale si creative

Editia pilot Creative Est #0, care a avut loc pe 6 si 7 septembrie, a adus la Gradina Botanica sute de tineri interesati de industriile culturale si creative din Romania.. La festival au participat creatori romani din domenii precum design, film, arta contemporana, gastronomie sau muzica.

Publicul Creative Est #0 s-a bucurat de proiectii de scurtmetraje, concerte, mancare gatita de cele mai funky bucatarii urbane, cocktailuri gandite special pentru acest eveniment, dezbateri despre domeniul industriilor culturale si creative din Romania si de o licitatie de design de produs.

Creative Est #0 a vrut sa testeze atat interesul, cat si potentialul pe care industriile culturale si creative le au in Romania. Festivalul a facut parte din misiunea asociatiei ORICUM de a pune Bucurestiul, respectiv Romania pe harta regionala si globala a industriilor culturale si creative pana in anul 2030 si de a pozitiona estul Europei drept hub de industrii creative.

“Interesul pentru aceasta editie pilot a Creative Est demonstreaza cata nevoie are Bucurestiul de o strategie pentru sustinerea si promovarea industriilor culturale si creative locale si de un eveniment dedicat care sa pozitioneze Romania pe harta europeana a creativitatii”, declara Razvan Crisan, fondator al Asociatiei ORICUM. “Planul este de a organiza prima editie Creative Est #1 in primavara anului 2015, insa de data aceasta vom avea o saptamana dedicata creativitatii din Europa de Est, iar Romania va deveni un punct de legatura pentru regiune”.

”Daca astazi toti ne ingramadim sa cumparam bilete atunci cand o celebritate din zona muzicala este anuntata pe vreo scena din Romania, nu acelasi lucru se intampla atunci cand se anunta vreun produs nou al unui designer cunoscut sau vreo noua expozitie a unui pictor consacrat, din simplul motiv ca nu stim inca sa le recunoastem valoarea. Dar odata cu aparitia unui eveniment precum Creative Est cred ca scena romaneasca a industriilor creative este cu un pas mai aproape de a fi valorificata in propria-i tara. Iar eu, alaturi de Dizainar, sunt mandru ca am putut participa si contribui la acest eveniment”, explica designerul Mihnea Ghildus.

Industriile culturale si creative, unul dintre cele mai dinamice sectoare din economia Romaniei

In anul 2009, industriile culturale si creative contribuiau cu 6% la PIB-ul Romaniei si produceau 141.000 locuri de munca, mai mult decat turismul (1.11%) si serviciile de alimentatie publica (1.16%) la un loc

Spre deosebire de celelalte industrii din tara, economia creativa este concentrata in principal la nivelul Bucurestiului. Peste jumatate dintre salariatii din industriile culturale si creative lucreaza in Bucuresti si realizeaza 69,4% din totalul national al cifrei de afaceri. Diferenta intre Bucuresti si celelate judete este colosala: in Capitala se afla de 6 ori mai multe firme, de 8 ori mai multi angajati si se realizeaza o cifra de afaceri de 6 ori mai mare fata de al doilea clasat. De altfel, in Bucuresti sunt angajati aproape toti atatia lucratori in industriile creative cat in toate celelalte judete la un loc.

Creative Est #0 este un eveniment organizat de Asociatia ORICUM cu sprijinul Universitatii Bucuresti, sustinut de Garanti Bank, provoked by Grolsch si cu sprijinul ABSOLUT, Golden Horse si Green Sound Team. Afla mai multe despre Creative Est #0 pe www.creativeest.ro

Aperitiv Creativ #3: Cum finantam industriile culturale si creative?

Miercuri, 25 iunie 2014, are loc o noua intalnire din seria Aperitiv Creativ – dezbateri relaxate despre industriile culturale si creative la libraria Humanitas Kretzulescu. Vom discuta despre cum finantam industriile culturale si creative, alaturi de Sorin Vlad Predescu (presedintele consiliului AFCN), Roxana Rebegeanu (Head of Retail Banking, Garanti Bank), Gabriela Cretu (Global Brands Director Ursus Breweries) si Irina Caraivan (Creative Director We-are-here.ro).
 
Industriile culturale si creative pot fi motorul de dezvoltare al Romaniei dar de unde pot face ele rost de resurse pentru a creste si pentru a se dezvolta? Pentru antreprenorii culturali si creativi exista diferite surse de finantare: de la grant-uri din partea statului pana la credite bancare, parteneriate private sau mai noua metoda de finantare prin crowd-funding.


Nu insa toate aceste metode de finantare sunt cunoscute sau folosite la capacitatea maxima. Mult timp concursurile de proiecte de la AFCN au reprezentat singura sursa de finantare transparenta pentru proiectele din zona industriilor culturale si creative. Cum bugetul de stat pentru cultura este insa in scadere, creativii romani s-au indreptat in ultimii ani catre parteneriatele private.

Ursus Breweries este un exemplu de companie care a sustinut initiative din zona industriilor culturale si creative, oferind sustinere financiara pentru multi creativi romani. Cum functioneaza insa un parteneriat cu o firma privata si ce elemente conteaza in decizia unei companii de a finanta proiecte culturale si creative?
 
Bancile au fost mereu un partener pentru dezvoltarea unui business, insa in ceea ce priveste IMM-urile culturale si creative acestea sunt percepute ca fiind mult mai riscante, deoarece principalul lor capital se bazeaza pe proprietatea intelectuala. Un studiu realizat de Comisia Europeana indica faptul ca IMM-urile din sectorul cultural si creative au un acces limitat la finantare iar in perioada 2014 – 2020 pana la 13.4 miliarde de euro risca sa nu fie investiti de catre banci in companii cu un plan solid de dezvoltare. Astfel cresterea industriilor culturale si creative va fi incetitinita, fiind insa un sector crucial pentru economia europeana: reprezinta 4.4% din PIB-ul Uniunii si este unul din industriile cu potential fantastic de crestere si de competitivitate.
 
Platformele de crowdfunding au devenit o importanta sursa de finantare alternativa, caci permit testarea unei idei de business si interactiunea cu beneficiarii finali. O campanie de crowdfunding este avantajoasa atat pentru initiatorul proiectului cat si pentru sponsori: proiectul propus este finantat iar publicul sustinator beneficiaza de diferite recompense, precum experiente dedicate in cadrul evenimentelor, editii limitate ale produselor pe care le cumpara in avans sau la un pret redus.
 
In aceasta editie Aperitiv Creativ Asociatia ORICUM a invitat reprezentanti din principalele zone ce pot finanta industriile culturale si creative pentru a incepe o conversatie despre cum facem rost de resurse pentru a creste business-urile creative si pentru a face cu adevarat acest sector un motor de dezvoltare pentru Romania.

Facebook event: http://www.facebook.com/events/693296830707474

 
Cu sprijinul Garanti Bank
Parteneri: Librariile Humanitas
Parteneri media: Modernism.ro, Sub25, Designist, PostModern.ro, IQads, Nicecream.fm, Artoteca

Cum a fost la Aperitiv Creativ #2: The Business of Photography

Joi, 22 mai, a avut loc a doua editie Aperitiv Creativ organizata in cadrul World Press Photo Romania. De data aceasta am discutat despre profesia de fotograf si cum reusim sa impacam creativitatea cu partea de sustenabilitate financiara. Invitatii nostri au fost Oltin Dogaru, Cristian Vasile (Igu) si Catalin Georgescu, iar discutia a fost moderata de Razvan Crisan, presedinte al Asociatiei ORICUM.

 

Primul contact cu fotografia
Discutia a pornit de la inceputurile celor trei invitati in fotografie. Oltin si Igu au lucrat in publicitate inainte sa cocheteze cu aparatul foto, iar Catalin a urmat facultatea de Comunicare si Relatii Publice.

  • Primul aparat foto al lui Catalin a fost cumparat de parinti, dupa multe rugaminti. Prima impresie? Era dezamagit pentru ca fotografiile nu ii ieseau ca in paginile National Geographic
  • Desi au mai urmat diferite cursuri de acreditare, niciunul dintre ei nu are o specializare formala in domeniul fotografiei. Au inceput ca fotografi amatori, iar primii bani castigati i-au investit in scule din ce in ce mai performante. Aceste achizitii au functionat si ca o presiune de a-si amortiza investitia: daca stii ca ti-au cumparat un obiectiv scump, vei vrea sa il folosesti si sa iti scoti banii pe el.

Cum devii dintr-un amator un fotograf profesionist?

“Nu scoala face un fotograf sa fie mai bun, ci experienta si dragostea pentru aceasta meserie” (Oltin)

  • Un fotograf bun insista pana cand gaseste cadrul perfect. De asemenea munca din publicitate le-a oferit o baza de cultura vizuala si un set de criterii estetice. Fotografia nu este doar tehnica, ci si dezvoltare personala. Pentru a ajunge la cadrul perfect trebuie sa te hranesti non-stop cu filme, muzica, si tot ce inseamna cultura contemporana – astfel incepi sa ai referinte culturale vizuale.
  • Un alt ajutor pentru fotografi il reprezinta tutorialele de pe youtube. Igu a invatat o serie de skill-uri de pe youtube, intrucat ca nu a gasit in Romania la momentul respectiv workshop-uri avansate de fotografie. Acum tine el cursuri foto pentru amatori pasionati.

Stiluri de fotografie

  • La inceput este bine sa incerci cat mai multe stiluri. Iti dai seama care tip de fotografii ti se potrivesc si astfel iti poti alege cateva “specializari”. E bine de stiut insa ca fotografiile de eveniment sunt cele mai profitabile, si multi fotografi merg la job-uri de evenimente ca sa isi poata plati facturile si finanta o pasiune mai putin banoasa¸asa cum este fotojurnalismul.
  • Anumite stiluri de fotografie pot ajuta tehnica unui fotograf in general. De exemplu faptul ca a fotografiat foarte multe interioare (pentru visuell) l-a ajutat pe Catalin in modul in care construieste compozitia unei imagini.

 

Cum iti gasesti clienti?

  • Atunci cand iti cauti job-uri de fotograf este esential sa poti arata un portofoliu.
  • Pentru primul job international pe care l-a castigat, Oltin a trebuit sa isi construiasca intr-un weekend un portofoliu. Primul pas a fost sa faca research despre stilul clientului si portofoliile precedente. Apoi a reusit sa faca un photoshoot si un portofoliu la nivelul celor din Milano.
  • Nu includeti tot in portofoliu, selectia face parte din job-ul de fotograf!
  • In obtinerea unui job conteaza si increderea pe care o au clientii in tine, incredere pe care o construiesti in timp. Deoarece Igu a lucrat in publicitate inainte sa devina fotograf avea deja o baza de contacte si construise relatii de incredere cu oamenii din agentii. Astfel i-a fost mult mai usor sa fie contactat direct de agentii pentru diferite job-uri.
  • In afara de cultivarea acestor contacte, vizibilitatea este si ea foarte importanta pentru un fotograf. Trebuie sa fii prezent pe Facebook, Instagram si alte retele sociale pe care sunt prezenti posibilii tai clienti. Proiectul sau Bucuresti Optimist, de exemplu, desi nu i-a adus niciun profit financiar, i-a adus in schimb un capital de imagine imens.
  • Invata sa faci networking si sa construiesti relatii personale. Nu stii de unde poate aparea urmatorul job, asa ca este bine sa te invarti in medii diferite.
  • Catalin a pozat ani intregi voluntar pentru diferite ONG-uri sau festivaluri. Astfel a invatat limitele proprii si ale aparatului, si-a construit un portofoliu si a ajutat oameni care oricum nu si-ar fi permis sa angajeze un fotograf. Astfel si-a construit si o retea de relatii care l-au recomandat mai departe. Faptul ca a terminat Facultatea de Comunicare l-a ajutat si prin reteaua de colegi care acum lucreaza ca PR in agentii.
  • Atunci cand iti cauti clienti internationali e bine sa te documentezi despre modul de lucru din acea tara. De exemplu, in New York si Londra oamenii sunt directi si ii poti contacta fara rezerve. In Franta si Italia ai nevoie de recomandari ca sa contactezi posibili clienti.
  • Iar pentru a obtine recomandari e important sa lucrezi orice job ca si cum ar fi job-ul visurilor tale. Oricat de prost ai fi platit, daca iti vei impresiona clientul prin munca cu siguranta ii poti cere o recomandare.


Exista o industrie a fotografiei in Romania?

“Pentru a exista o industrie trebuie sa fie si o piata: cu agenti de fotografie, manageri, PR specializati… cum e la fotbal: sunt antrenori, manageri.” (Oltin)

  • Interesant este si ca fotografii romani inca nu isi vand fotografiile, insa au inceput sa apara proiecte care isi propun sa dezvolte acest domeniu. Unul dintre ele este Cameleo in care gasiti si fotografii realizate de artisti romani.

Cum va arata piata de fotografie in cativa ani?

Plecand de la acest infografic despre piata de fotografie din UK din 2013 am discutat si despre care este impactul tendintelor din piata de fotografie.

  • Impactul smartphone-urilor si retelelor de socializare este foarte mare pentru munca fotografilor. Insa asa cum bine a subliniat Catalin:

“pana acum cativa ani fotograful se vindea ca un mestesugar care are anumite aboliotati si poate sa manuiasca instrumentul, dar atunci cand avem un device care poate fi folosit de toata lumea diferenta se face in viziune si stil.[...] Totul se reduce la ce vede fotograful prin acel pastrat si cum poate comunica publicului”

  • De-a lungul istoriei fotografiei au existat multe momente in care tehnica s-a democratizat, ca de exemplu aparitia primului aparat foto user-friendly de la Kodak care a permis foarte multor oameni sa faca poze fara sa angajeze un fotograf profesionist. Daca nu ar fi existat aceasta revolutie digitala care a scazut foarte mult pretul aparatelor foto probabil ca multi dintre fotografii de astazi nu s-ar fi apucat de aceasta meserie.
Concluzii

Concluzia celui de-al doilea Aperitiv Creativ: sectorul fotografiei este unul extrem de dinamic in Romania si exista exemple de buna practica in antreprenoriatul local: profesionisti care reusesc sa combine creativitatea si pasiunea pentru fotografie cu sustenabilitatea financiara. Este insa nevoie de o mai mare profesionalizare astfel incat acest sector creativ sa devina o industrie: avem nevoie de agenti si manageri profeisonisti de fotografie.

Aperitiv Creativ #2: The Business of Photography

Joi, 22 mai 2014, in cadrul World Press Photo are loc a doua intalnire Aperitiv Creativ – dezbateri relaxate despre industriile culturale si creative. Tema evenimentului este The business of photography si alaturi de cei 3 fotografi invitati vom discuta in ce masura fotografia functioneaza ca o industrie culturala si creativa.

Oltin Dogaru, Cristian Vasile (Igu) si Catalin Georgescu isi vor povesti parcursul ca fotografi profesionisti, precum si modul in care fotografia se impleteste cu partea de business: care sunt sursele de venit ale unui fotograf, cum se impleteste cererea cu oferta si care sunt pasii pe care trebuie sa ii urmezi pentru a lucra cu clienti internationali.

Oltin Dogaru s-a nascut la 15 mai 1973 in Bucuresti. A inceput contemplarea lumii cu studii de matematica, a continuat-o cu joburi de grafica, apoi lucrand ca art director a descoperit fotografia si in scurt timp i s-a dedicat exclusiv. Din anul 2005 lucreaza ca fotograf profesionist, activand in domenii diverse ale fotografiei ca moda, publicitate, jurnalism. Fiind pasionat de oameni si calatorii, din 2008 a inceput sa exploreze si sa documenteze noi teritorii. In urma solicitarii de a participa la realizarea unei carti fotografice despre Milano in 2009, a locuit acolo timp de aproape un an, unde a inceput colaborarea cu mai multe agentii de modele si cu una dintre cele mai prestigioase scoli de moda din lume, Istituto Marangoni. Clienti si proiecte pe www.oltin.ro

Cristian Vasile, cunoscut si sub numele Igu, este autorul proiectului foto Bucuresti Optimist. Fotograf de doar cativa ani, Cristian a devenit rapid un nume cunoscut in lumea imaginii si a comunicarii prin imagine dezvoltandu-si un portofoliu foarte variat pe care-l puteti vedea la www.igu.ro. Tine des workshopuri pe diverse teme fotografice si ii place sa se implice in tot mai multe proiecte creative. Prefera fotografia de actiune si ii place sa experimenteze foarte mult cu noile tehnologii.

Catalin Georgescu a pornit acum opt ani cu o camera foto de cinci ori mai slaba decat telefonul pe care il are acum. Asta l-a obligat sa nu se grabeasca, sa fie atent si sa caute lumina potrivita, pentru ca prea putine scenarii erau redate cum si le imagina si dorea surprinse. Ii place sa caute si sa descopere, asa ca este implicat cel mai mult in peisaje si portrete. Apoi a aplicat afinitatea pentru armonie geometrica in compozitie lucrand in fotojurnalism si fotografie editoriala pentru publicatii ca Decat O Revista, si in fotografie de interior pentru Visuell.ro. Cand nu posteaza proiecte personale pe blog, face fotografie comerciala si de eveniment. Mai multe pe http://catalingeorgescu.com/

Facebook event: https://www.facebook.com/events/1455089841401793/

Cum a fost la primul Aperitiv Creativ

Marti, pe 12 mai 2014, a avut loc primul Aperitiv Creativ organizat de ORICUM: o discutie lejera despre industriile culturale și creative din Romania, ghidata de trei speakeri cu expertiza solida in domeniu: Corina Suteu, manager cultural si co-fondator al festivalului de film Making Waves, Oana Nasui, antreprenor cultural in domeniul artelor vizuale si Matei Martin, jurnalist cultural cu interes sporit in zona politicilor pentru cultura. Discutia a fost moderata de Sabina Baciu, director executiv Asociatia ORICUM.

Industriile Culturale si Creative din România: un model atipic

Discutia a pornit intr-o perspectiva introductiva cu incercarea de a identifica specificul industriilor culturale si creative in Romania. Cum s-a conturat acest domeniu in ultimii ani? E Romania mai aproape de modelul francez, in care statul sustine in mod majoritar cultura, sau de modelul anglo-saxon, in care proiectele culturale se auto-sustin? Raspunsul e undeva la mijloc, caci desi istoric ne apropiem mai degraba de paradigma franceza, realitatea romaneasca din ultimii ani a dus la crearea unui model mixt in care operatorii culturali se bazeaza atat pe fonduri publice cat si pe gandirea unor proiecte care sa se sustina din surse alternative  (Corina Suteu). Exista suficiente exemple de proiecte culturale made in Romania care au reusit sa-si creeze un mecanism de supravietuire dincolo de sustinerea publica: Librariile Carturesti, Humanitas, publicatia Dilema Veche, Modenism.ro, dar si un numar mare de proiecte care inca depind doar de fonduri publice, precum AFCN, ca principal punct de sustinere. Realitatea pietei culturale din Romania arata ca orice operator cultural trebuie sa-si creeze de la zero propriul sistem de functionare in functie de context: Ministerul Culturii are mereu un rol secund in aceasta schema.

Cand se transforma un sector cultural in industrie

Un sector cultural devine industrie creativa atunci cand incepe sa genereze profit (Oana Nasui), sau atunci cand reuseste sa mobilizeze in jurul sau un aparat administrativ format din specialisti din diverse domenii: contabili, avocati, oameni de comunicare (Matei Martin). Dar cel mai important punct definitoriu al industriilor creative e legat de masificarea produselor create. Vorbim de industrie creativa atunci cand avem de-a face cu un produs (fie ca e vorba de un tablou, o piesa muzicala, o carte) care devine mai degraba un bun al publicului decat al creatorului (Oana Nasui).

Importanta colaborarii in sectorul cultural si creativ romanesc

”E important ca oamenii din interiorul unui sector sa colaboreze intre ei pentru ca vocea lor sa se faca auzita in fata autoritatilor si nu numai”  -  a fost unul din punctele aduse in discutie in cadrul dezbaterii. Christina Leucuta (director Ministerul Economiei) a fost de parere ca accesarea unor fonduri publice europene pentru proiecte culturale e posibila doar atunci cand se creeaza parteneriate solide: formarea unor clustere pe industrii e o solutie care ar trebuie adoptata cat mai larg de operatorii creativi din orice domeniu.

”Nu trebuie sa asteptam sa ni se dea, ci mai degraba sa cerem noi”

Probabil cea mai efervescenta parte a dezbaterii a venit de la Cosmin Nasui, co-owner la Nasui Gallery. In continuarea discutiei despre importanta asocierilor in branse creative a venit si convingerea ca un operator cultural nu trebui sa astepte sa i se creeze legile de care are nevoie. E suficient sa te aliezi cu oamenii din bransa, sa-ti scrii propriul proiect de lege care stii ca ti-ar usura activitatea si sa-l inaintezi autoritatilor (pentru asta e nevoie de un avocat, dar efortul merita). Exemplul concret si foarte util este cel al Asociatiei Comerciantilor de Opera de Arte, organizatie care a facut un proiect de lege si l-a inaintat prin toate dezbaterile (senat, camera deputati). Au obtinut reducerea TVA si moduri de a ajunge mai usor la sponsorizari, cativa pasi mici dar importanti pentru industrie.

Convingerea a fost intarita si de Matei Martin: ”cred din ce in ce mai putin in stat: cred in cetatean si in indivizi si in puterea lor de a-si aduce nevoile in fata statului”.  Centrul National al Dansului ar putea fi un bun case-study, ca institutie publica care a aparut ca urmare a pozitiei luata de artistii dansatori in fata statului.

Intr-o nota optimista, Aperitivul Creativ a scos la lumina si industriile creative romanesti care au avut o ascensiune demna de luat in seama, cum ar fi industria jocurilor video. Exista in prezent in Bucuresti 2000 de oameni care lucreaza in domeniu video games, cu proiecte care invart bugete de zeci de milioane de EURO. Asa a luat viata si Asociatia Game Developerilor, o alta entitate a unei bresle creative care a reusit sa obtina beneficii de la stat – scutirea de impozit pentru programatori.

Concluzii

Concluzia primului Aperitiv Creativ: e nevoie de strategii la nivel inalt care sa sustina industriile culturale si creative romanesti. Cu toate astea, primii pasi trebuie sa vina din partea operatorilor: mai multa initiativa si colaborare din partea oamenilor care activeaza in aceeasi bransa ar putea aduce o industrie pe agenda publica a autoritatilor.

Articol scris de Daniela Stefanescu 

Fotografii de Ana-Maria Dascalu

Aperitiv Creativ #1 – Industriile culturale si creative

Marti, 13 mai 2014, are loc prima intalnire din seria Aperitiv Creativ la libraria Humanitas Cismigiu. Corina Suteu, Oana Nasui si Matei Martin vor discuta despre industriile culturale si creative si in ce masura acest concept aduce o noua perspectiva in discursul public despre politici culturale si economice.

Aceasta este prima editie a evenimentelor lunare Aperitiv Creativ – dezbateri relaxate despre industriile culturale si creative lansate de Asociatia ORICUM.

Desi este un termen folosit des in documentele de politici publice la nivel european, nu exista o definitie clara a industriilor culturale si creative. In Romania acest termen este prezent in documente precum Programul National de Guvernare 2013 – 2016, Strategia sectoriala in domeniul culturii si patrimoniului national pentru perioada 2014 – 2020, Strategia Nationala pentru Competitivitate 2014 – 2020. Cu toate acestea, nu au avut loc dezbateri publice despre acest concept: anunta el o schimbare de paradigma in ceea ce priveste sustinerea artei si culturii? Care sunt noile relatii intre economie, cultura si tehnologie?

Prima mentiune a termenului de industrii culturale a aparut in anii ’40 ca o critica adusa industrizarii culturii in societatea capitalista. In anii ’90 termenul de industrii creative a fost recuperat de catre guvernul Australiei si Marii Britanii si introdus in politicile lor culturale. Documentele create atunci puncteaza o schimbare de paradigma, de la politici culturale la politici economice. Cu alte cuvinte, cultura creeaza bunastare: creeaza locuri de munca, este un export valoros, contribuie la dezvoltarea brandurilor locale si nationale, influenteaza si alte sectoare economice, atrage studenti si turisti.

Conceptul de industrii culturale si creative a luat cu adevarat amploare in 1997, atunci cand prim-ministrul Marii Britanii, Tony Blair, a propus industriile creative ca motor de dezvoltare economica.

Raportul “The Creative Industries Mapping Document”(1998) a demonstrat ca industriile creative erau o componenta importanta a economiei engleze, producand 5% PIB-ul tarii si angajand peste 1.4 milioane de oameni. In centrele urbane acest sector era si mai important: in Londra, de exemplu, unul din cinci job-uri create era in domeniul creativ, fiind al doilea cel mai mare sector economic dupa servicii financiare si business.

 

Industriile culturale si creative reprezinta un sector foarte important in economia UE, avand o rata de crestere peste nivelul altor industrii. In Romania industriile culturale si creative contribuiau in 2009 cu 5.93% din PIB-ul Romaniei si produceau 141.000 locuri de munca.