Europa Creativa: noi oportunitati de finantare pentru sectorul cultural si creativ. Interviu cu Bianca Floarea, Punctul de Contact Cultural al Romaniei
De curand, in luna noiembrie, Parlamentul European a aprobat in mod oficial programul Europa Creativa 2014-2020, noul cadru de finantare dedicat proiectelor culturale si creative. Pe 10 decembrie a fost lansat si primul apel la finantare pentru subprogramele Cultura si Media.
E clar ca Europa Creativa deschide o sumedenie de oportunitati de finantare care pot fi accesate si de operatorii culturali sau antreprenorii creativi din Romania. De unde pornim? Ce tip de proiecte pot fi finantate? Care sunt pasii importanti in elaborarea unui astfel de proiect? Pentru a primi raspunsul la aceste intrebari ne-am consultat cu Bianca Floarea, expert la Punctul de Contact Cultural al Romaniei din cadrul Centrului de Cercetare si Consultanta in Domeniul Culturii, unde se ocupa de componenta Cultura a programului Europa Creativa.
1. Cateva cuvinte despre programul ”Europa Creativa” – ce este si cu ce se mananca? Ce oportunitati ofera operatorilor culturali si creativi din Romania?
Europa Creativa este un program de finantare al Uniunii Europene care va continua, pentru urmatorii 7 ani, actualele programe dedicate culturii si audiovizualului: Cultura 2007-2013, Media 2007-2013 si Media Mundus. Fiind o finantare comunitara, sprijinul se va acorda numai pentru proiecte cu dimensiune europeana, care nu sunt doar de relevanta locala sau nationala (pentru acestea exista sursele de finantare nationala si fondurile structurale destinate Romaniei). Prin urmare, trebuie subliniat faptul ca initiativele propuse trebuie, in functie de linia de finantare, fie sa implice parteneriate cu alte organizatii, institutii, companii din celelalte tari eligibile la program, fie – daca vin din partea unui singur aplicant – sa promoveze si sa faca vizibile creatii, opere, produse la nivel european.
BUGET: Programul are un buget total de 1,46 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 si este gestionat de Comisia Europeana si de Agentia Executiva pentru Educatie, Audiovizual si Cultura din Bruxelles, unde se trimit si se evalueaza toate aplicatiile. Europa Creativa are 3 subprograme: Media, Cultura si o componenta transectoriala dedicata garantarii creditelor bancare pentru sectoarele culturale si creative si cooperarii in domeniul politicilor culturale.
Pentru operatorii din sectoarele culturale si creative din Romania sunt disponibile aceleasi oportunitati de finantare ca si pentru toti ceilalti operatori din tarile eligibile la program (tarile membre UE, tarile candidate si potential candidate la statutul de membru UE, Norvegia, Islanda, Liechtenstein, Elvetia si, cu conditia semnarii unui acord de intelegere, tarile din cadrul Politicii Europene de Vecinatate, adica Algeria, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Egipt, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Moldova, Siria, Teritoriul palestinian ocupat, Tunisia si Ucraina).
Cu alte cuvinte, operatorii culturali din Romania, din toate domeniile (artele spectacolului, arte vizuale, literatura, carte, design si arte aplicate, arhitectura, patrimoniu etc) au acces la urmatoarele linii de finantare: proiecte de cooperare transnationala, proiecte de traduceri literare, platforme culturale europene pentru promovarea creatorilor si a operelor culturale si retele culturale europene care propun activitati de profesionalizare si de consolidare a capacitatii operationale a sectorului. Pe de cealalta parte, operatorii din sfera media-audiovizual au la dispozitie finantari pentru formare profesionala, dezvoltarea de filme, jocuri video, distributia si vanzarile de opere audiovizuale, festivaluri de film care promoveaza filme europene, pentru cooperarea la nivel international privind realizarea de filme si pentru dezvoltarea publicului. Mai multe detalii despre fiecare linie de finantare gasiti pe pagina programului: http://ec.europa.eu/culture/creative-europe/calls/index_en.htm.
2. Ce aduce nou cadrul de finantare ”Europa Creativa 2014-2020” fata de cel precedent, ”Cultura 2007-2013”?
PRIORITATI. Vorbind strict de subprogramul Cultura din Programul Europa Creativa, va pot spune ca acesta va aduce, intr-adevar, o serie de schimbari esentiale fata de cadul anterior, Cultura 2007-2013. Pe scurt, vorbim de noi obiective de finantare, de noi prioritati strategice (dezvoltarea publicului, intarirea capacitatii operationale a sectorului etc), de mai putine linii de finantare (4 in loc de 9 in cadrul precedent), de simplificari procedurale (depuneri si raportari online) si de o mai mare deschidere spre cooperarea internationala, prin includerea posibilitatii de a lucra in parteneriat cu organizatii din tarile din Politica Europeana de Vecinatate (de exemplu, Armenia, Egipt, Iordania, Libia, Georgia, Moldova etc). De asemenea, in viitorul cadru nu vor mai exista granturi operationale pentru derularea unui program de lucru curent, pe 1 sau 3 ani, de catre un operator, ci doar granturi pentru proiecte (action-led grants versus, in trecut, operational grants, pentru a da si terminologia din engleza folosita in ghiduri).
Audience Developement: prioritate-cheie in toate liniile de finantare Europa Creativa
O noutate este si introducerea unei finantari speciale pentru platforme culturale europene. Acestea functioneaza practic ca un proiect de cooperare cu 10 parteneri din 10 tari diferite eligibile la program. Entitatea coordonatoare a platformei, impreuna cu partenerii membri trebuie sa aiba ca scop promovarea mobilitatii transnationale a actorilor din sectoarele culturale si creative, promovarea circulatiei productiilor artistice la nivel european si chiar international, promovarea artistilor, a creatorilor.
O alta noutate este ca proiectele de cooperare de dimensiune mai mica (cu minimum 3 parteneri) au acum o rata de cofinantare crescuta, de 60% fata de 50% in Cultura 2007-2013. Aceasta este o veste buna, mai ales ca acum nu mai exista un prag minim al grantului cerut (inainte acesta era de 50.000 de euro), fapt care le va da posibilitatea mai multor operatori culturali sa aplice cu un proiect in parteneriat. Aceasta linie de finantare pentru proiectele cu cel putin 3 parteneri europeni este si cea mai accesibila operatorilor culturali din Romania si, totodata, cea catre care se va duce marea parte a bugetului din subprogramul Cultura la nivel european.
De asemenea, proiectele editoriale de traduceri literare vor finanta acum si partea de promovare a operelor traduse si pot include si traducerea de e-books ca proiecte eligibile, ceea ce pana acum, in Cultura 2007-2013, nu era posibil.
Nu in ultimul rand, e de mentionat ca pentru toti operatorii din sectoarele culturale si creative, este disponibila si o noua componenta transsectoriala ce va sprijini cooperarea in materie de politici si va oferi un mecanism de garantare a imprumuturilor bancare pentru portofolii de proiecte creative din orice arie tematica. Acest mecanism financiar va deveni functional din 2016, deci de atunci vom sti mai multe despre el. Pana atunci, cei interesati pot citi sectiunea ”Intrebari frecvente” de pe pagina Europa Creativa: http://ec.europa.eu/culture/creative-europe/documents/faq-financial-instrument.pdf
3. Ce tip de entitati pot accesa o finantare (ONG-uri, persoane fizice, IMM-uri)?
La programul Europa Creativa sunt eligibili toti operatorii din sectoarele culturale si creative, insemnand ONG-uri, institutii publice si firme, companii private. Persoanele fizice nu pot accesa direct finantari aici. Toate entitatile care depun proiecte sau sunt partenere in proiecte in cadrul acestui program trebuie sa aiba minimum 2 ani de existenta juridica, ceea ce este iarasi o noutate fata de cadrele anterioare de finantare in perioada 2007-2013.
4. Cum sunt integrate industriile creative in program? Exista directii strategice pentru fiecare arie a industriilor creative?
In cadrul programului Europa Creativa, nu exista linii de finantare anume pentru fiecare arie a industriilor creative. Toti operatorii din sectoarele culturale si creative (arte vizuale, artele spectacolului, patrimoniu, arhitectura, design, industria cartii, a filmului, a jocurilor video etc) pot aplica, in functie de tipul de proiect pe care vor sa il faca si de experienta lor specifica, la acea linie de finantare din subprogramul Cultura sau din subprogramul Media care se potriveste mai bine obiectivelor si activitatilor lor si care se incadreaza la criteriile de eligibilitate, desigur.
Componenta Media: bani pentru industria filmului
Pentru operatorii din industria filmului, de pilda, este evident utila una din liniile de finantare din cadrul subprogramului Media, chiar daca ei pot aplica, cu o implicare mai redusa, ce-i drept, si ca parteneri la subcomponenta Cultura (daca au o contributie punctuala si justificata in proiect, de exemplu in realizarea unui documentar de arta). Pentru operatorii din industria cartii (edituri si grupuri editoriale, dar si alte organizatii care au, printre altele, si activitate editoriala dovedita) este disponibila linia ”Proiecte de traduceri literare” din subprogramul Cultura, cu sprijinul careia pot finanta traducerea si promovarea unor opere de fictiune dintr-o limba europeana in alta.
Nu in ultimul rand, componenta 3 din Europa Creativa, cea care se va lansa din 2016, va spori accesul operatorilor din aceste sectoare la imprumuturi bancare garantate de Comisia Europeana pentru dezvoltarea unui portofoliu de proiecte creative.
5. Ce resurse pot consulta cei interesati de acest program?
Cei interesati sa acceseze acest program, trebuie sa consulte in primul rand pagina sa de internet, gestionata de Comisia Europeana si de Agentia Executiva EACEA: http://ec.europa.eu/culture/creative-europe/. Aici se gasesc toate documentele oficiale ale programului (baza legala, documente de fundamentare a infiintarii programului etc), aici se gasesc ghidurile de finantare, formularele de depunere, precum si alte resurse utile cum ar fi materiale de informare si promovare (pliantul Europa Creativa, scurte materiale video cu explicatii despre prioritatile programului) sau o sectiune cu intrebari frecvente.
TEME DE CERCETARE. De asemenea, este important ca operatorii care vor sa depuna proiecte sa se familiarizeze si cu prioritatile strategice pentru domeniile culturii si audiovizualului la nivelul Uniunii Europene, pentru a se conecta mai bine la contextul in care se inscrie initiativa lor. Momentan, pe pagina Directiei Generale pentru Educatie si Cultura a Comisiei Europene (http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/) la sectiunile dedicate actualelor programe Cultura si Media exista numeroase documente oficiale importante in acest sens.
Intrucat filosofia viitorului program Europa Creativa este bazata pe ea, este important ca aplicantii sa fie la curent si cu prioritatile din Strategia Europa 2020. Nu in ultimul rand, recomand si parcurgerea unor studii despre ce inseamna, de exemplu, dezvoltarea publicului (audience development) – prioritate-cheie in toate liniile de finantare din Europa Creativa 2014-2020, despre dimenisunea antreprenoriala a industriilor culturale si creative, despre economia culturii etc. Si aceste studii sunt disponibile online pe paginile DG Educatie si Cultura. Nu in ultimul rand, este util de stiut ca aplicantii vor putea apela, ca si in cazul programelor Cultura 2007-2013 si Media 2007-2013, la sprijinul unui punct de contact la nivel national care va oferi informatii si asistenta tehnica gratuita pentru accesarea finantarilor Europa Creativa.
Pana la inceperea activitatii acestui punct de contact, in ianuarie 2014, cei care au intrebari despre subcomponenta Cultura din Europa Creativa se pot adresa Punctului de Contact Cultural – www.cultura2007.ro (actualul birou de promovare a Programului Cultura 2007-2013), iar cei care vor sa afle mai multe despre subprogramul Media din Europa Creativa pot apela la sprijinul biroului de promovare a Programului Media 2007-2013, MEDIA Desk Romania (www.media-romania.eu).
6. Cateva sfaturi pentru creativi: cum ar trebui sa se pregateasca pentru depunerea proiectelor in cadrul acestui prim apel lansat ieri?
Pe scurt. Operatorilor culturali care vor sa aplice la subprogramul Cultura din Europa Creativa le recomand sa parcurga cu foarte mare atentie ghidul de finantare aferent subcomponentei la care depun proiectul si, daca decid ca oportunitatea se pliaza pe nevoile lor, sa contureze o propunere de proiect in permanenta raportare la obiectivele specifice ale finantarii si la criteriile de evaluare a continutului. Acesta este punctul de pornire.
Proiecte de cooperare transnationale: o prioritate a programului Europa Creativa
Apoi, sa puna proiectul in legatura cu studii relevante existente, cu strategii si politici culturale la nivel european, pentru a da consistenta contextului propunerii si a o inscrie astfel si intr-o linie de dezvoltare existenta. Un element esential pentru cei interesati in special de proiectele de cooperare este gasirea partenerilor europeni si inceperea negocierii parteneriatului cu acestia cat mai curand, de la concept, activitati, implementare si cofinantare (nu uitati ca termenele limita pentru depunerea de proiecte la acest prim apel este destul de aproape, in martie 2014).
Vorbind cu multi operatori culturali care au participat la proiecte de cooperare in cadrul Cultura 2007-2013, am inteles ca acest aspect al definitivarii parteneriatului inainte de depunere este cel care ia cel mai mult timp, mai ales daca nu a existat un istoric de cooperare cu acei parteneri. Prin urmare, ”Incepeti din timp sa pregatiti parteneriatele!” este recomandarea mea principala pentru cei care vor sa faca proiecte de cooperare europeana. Un parteneriat bine inchegat la inceput, cu parteneri credibili si seriosi, este o premisa solida pentru implementarea cu succes a proiectului.
*Mai multe detalii despre programul Europa Creativa puteti afla de la Conferinta “Antreprenor In Industrii Creative”, care va avea loc marti, 17 decembrie, in noul sediu al Facultatii de Sociologie (Soseaua Panduri, nr. 90). Informatii despre inscriere AICI.