De ce sa sustinem creativitatea romaneasca? Raspunsuri date de primul Forum National al Industriilor Culturale si Creative
Pe 23, 24 si 25 octombrie, Forumul National al Industriilor Culturale si Creative din Bucuresti a adus la un loc politicieni, investitori, educatori, antreprenori, dar si 400 de tineri artisti, muzicieni, arhitecti, designeri, publicitari sau profesionisti in industria audio-vizualului. Evenimentul a generat primul discurs public pe tema industriilor creative si culturale romanesti.
Concluzia generala, extrasa din prezentarile reprezentantilor Ministerului Economiei si expertilor europeni, scoate in evidenta nevoia unei strategii nationale cu privire la exploatarea creativitatii autohtone, dar si a construirii unei institutii care sa reprezinte interesele sectoarelor creative in fata autoritatilor publice.
Creativitatea = parte din strategia competitivitatii economice nationale
O prima masura pentru sustinerea industriilor creative este includerea acestora in strategia nationala a competitivitatii economice, ce va fi publicata de Ministerul Economiei. ”Am inclus o parte importanta dedicata sectoarelor creative romanesti in strategia pentru competitivitatea economica romaneasca care va fi publicata saptamana viitoare. Acest domeniu este foarte important pentru dezvoltarea economica si are nevoie de sprijin din partea autoritatilor”, a declarat Adrian Ciocanea, Secretar de stat la Ministerul Economiei. Acesta a punctat, de asemenea, cele 3 prioritati nationale cu privire la consolidarea sectorului: cartografierea comunitatilor creative romanesti, stabilirea unor criterii clare de finantare pentru industriile creative si formarea unei institutii care sa reprezinte vocea sectorului creativ si cultural in fata autoritatilor publice. Forumul Industriilor Creative a adus in prim plan doua modele de agentii guvernamentale europene pentru sustinerea creativitatii, care ar putea fi adaptate si in Romania: Hamburg Kreativ Gesellschaft – modelul german si Catalan Institute for Cultural Companies – modelul catalan.
O alta pista importanta pentru cresterea impactului creativitatii la nivel national este dezvoltarea clusterelor creative si a polilor de competitivitate regionala. Christina Leucuta, Directorul Politicilor Industriale si Mediului de Afaceri din Ministerul Economiei, a vorbit despre importanta consolidarii unor concentrari geografice de institutii si companii interconectate in domenii creative (clustere) si necesitatea afilierii acestora la organizatii similare europene. In prezent, Cluj IT este cel mai important cluster creativ din Romania: acesta cuprinde 28 de companii din domeniul software, peste 3500 de angajati si un profit de peste 100 de milioane de euro generat din export.
Pentru a deveni un hub al creativitatii, Bucurestiul trebuie sa-si consolideze infrastructura culturala/digitala
”Cat de orientata este Romania spre viitor? Raspunsul acestei intrebari va clarifica si disponibilitatea de a sustine sau nu industriile creative. Bucurestiul are potential sa devina un hub regional al creativitatii in zona est-europeana daca este sprijinit de infrastructura culturala potrivita: retele, echipamente si spatii de lucru care sa permita valorificarea fortelor creative din zona”, a declarat Andrew Senior, expert in economie creativa la UNESCO. Acesta a vorbit despre revolutia globala produsa de industriile culturale si creative – o revolutie alimentata de tehnologie si infrastructura comunicationala, bazata pe puterea retelelor, dar inradacinata in traditii si manifestari culturale. Marile hub-uri globale ale creativitatii, cum sunt New York si Londra, sunt caracterizate de reglementari clare in prinvinta legilor de copyright, sisteme educationale impecabile, noduri de transport puternice si sustinere din partea administratiei locale.
Un prim proiect de lege pentru sustinerea industriilor creative
Andreea Paul Vass, Prim-vicepresedinta PDL a prezentat in fata tinerilor de la eveniment un proiect de lege dedicat industriilor creative romanesti. Acesta prevede adoptarea unei definitii si a unei clasificari reprezentative pentru industriile creative din Romania, alinierea codului CAEN romanesc la cel european in ceea ce priveste meseriile din domeniul industriilor creative; infiintarea unui consiliu sectorial pentru industriile creative; crearea unui brand sectorial creativ. In cadrul aceluiasi proiect de lege, doamna Paul (Vass) a propus si cateva programe de sprijin pentru profesionistii creativitatii, printre care programul ”Stimularea Dezvoltarii startup-urilor in Industrii creative” si programul ”Scutire la impozitul pe profit in industriile creative”.
Bani pentru proiecte culturale si creative
”Sunt multi pasi de facut pentru imprietenirea dintre sursele publice de finantare si comunitatile creative”, a declarat Andreea Grecu, fondator al Asociatiei Operatorilor Culturali din Romania. Aceasta a vorbit despre sursele publice de sustinere a industriilor culturale si creative din Romania, printre care CNC (fond dedicat cinematografiei), AFCN (fond de sprijin pentru proiecte culturale si editoriale), dar si programul cadrul al Uniunii Europene dedicat industriilor culturale si creative. ”Europa Creativa” va avea un buget de 1.8 de miliarde de euro si va intra in vigoare incepand cu 2014.
Alte subiecte detaliate in cadrul Forumului National al Industriilor Creative au fost: evolutia investitiilor private in arta romaneasca si sustinerea industriilor creative prin sistemul educational.
Gasiti mai multe fotografii de la eveniment si pe: www.facebook.com/ORICUM
