Jumatate din populatia lumii traieste in orase. Pentru multi dintre noi, urbanul dicteaza ritmul vietii, felul in care traim, calitatea timpului, bunastarea generala. Ca organism cu viata proprie, orasele sunt poli de dezvoltare economica si sociala si principalul motor de generare si propagare a creativitatii.
La nivel de politici europene, exploatarea potentialului creativ din comunitatile locale este in fruntea strategiilor de dezvoltare urbana. Argumentele pentru sustinerea industriilor creative la nivel urban tin de contributia acestora la economia locala, o dezvoltarea sociala armonioasa, crearea unor punti de legatura cu comunitatea globala, dezvoltarea turismului creativ. Unul din cele mai importante programe de dezvoltare UNESCO este Creative Cities, platforma globala care uneste orase europene cu misiuni comune: exploatarea diversitatii culturale pentru dezvoltare urbana sustenabila. Pana acum, reteaua oraselor creative are 30 de centre urbane, adunate in jurul a 7 industrii creative: literatura, film, muzica, crafts&folk art, design, media si gastronomie.
Orase precum Edinburgh, Sydney, Ghent, Bogota, Seoul au reusit sa dezvolte modele antreprenoriale de succes care sa sustina business-uri creative generatoare de profit economic si cooperare intrenationala.
In Romania, vitalitatea culturala a oraselor a fost masurata anul trecut printr-un studiu realizat de Centrul de Cercetare si Consultanta in Domeniul Culturii. Documentul urmareste masurarea potentialului de exprimare a creativitatii sub diverse forme, in comunitatile locale ale tarii. Mai precis: accesul la bunurile culturale, (infrastructura culturală compusă din săli de spectacole, biblioteci, muzee, expoziţii), posibilităţile de formare şi creaţie artistică (şcoli cu profil artistic, cadre didactice pentru formare, infrastructură disponibilă pentru „creatori”) şi posibilităţile de valorificare antreprenorială a produselor culturale sau a celor bazate exclusiv pe creativitatea autorilor (produse cu „copyright”).
(Click pe imagine pentru topul detaliat al celor mai dinamice orase ale tarii)
O concluzie interesanta a studiului arata ca bugetele alocate pentru cultura la nivel local sunt comparabile cu bugetele alocate de Minsterul Culturii pentru proiecte nationale. De multe ori insa, valoarea finantarilor locale dedicate culturii nu este un indicator relevant pentru masurarea creativitatii urbane conform standardelor europene. E nevoie in plus de participare din partea comunitatii locale si de existenta unei economii creative, bazate pe industrii creative capabile sa contribuie la dezvoltarea economica prin profit si locuri noi de munca.
În acest sens, Clujul e pe primul loc in topul oraselor creative ale Romaniei – desi conform statisticilor sustinerea bugetara a culturii este modesta, participarea comunitatii la activitati culturale e extrem de dinamica. In plus, Clujul a reusit sa-si creeze un model viabil de economie creativa – are cele mai profitabile business-uri creative si cei mai multi salariati in domeniu. Urmeaza Sibiul, oras cu cea mai mare cifra de participare a comunitatii locale la activitatii culturale, pe locul 5 in topul profitabilitatii economice a industriilor creative. Surprinzator, Sfantu Gheorge, resedinta a judetului Covasna, ocupa a 3-a pozitie in clasamentul oraselor creative, cu una dintre cele mai bune infrastructuri culturale din tara, cel mai mare procent alocat culturii din bugetul local si industrii creative bine conturate. Topul primelor 10 orase creative din Romania este ocupat in continuare de Timisoara, Alba Iulia, Iasi, Bistrita (cu cel mai mare numar de organizatii non-guvernamentale active), Targoviste, Miercurea Ciuc si Targu Mures. Bucurestiul nu a fost inclus in analiza CCCDC.
Orasele care se afla in primele 20 de pozitii in topul vitalitatii urbane au facut pasi repezi inspre imbunatatirea calitatii vietii prin exploatarea creativitatii. Principalii asi din maneca centrelor urbane romanesti ce vor fi capabile sa concureze cu cele mai creative orase europene sunt: dezvoltarea industriilor creative in business-uri profitabile care sa genereze o cerere consistenta de bunuri culturale, cresterea si dinamizarea sectorului non-profit din zona culturala.
Mai multe resurse despre economie creativa in Romania sunt disponibile pe site-ul proiectului ”Promovarea antreprenoriatului in industrii creative”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 “Investește în oameni!
