17 standuri de modă, artă și design românesc expuse în cadrul ALT Festival la Coresi Shopping Resort şi HOF Cafe

Weekendul acesta brașovenii sunt invitați să susțină creativitatea locală la market-ul din cadrul ALT Festival, cel mai mare festival de inovație și tehnologie din Brașov și Europa de Sud-Est. Brașovul Creativ, un program care-și propune să aducă în fața publicului larg artiști, designeri și artizani români inediți, se va desfășura sâmbătă și duminică, pe 22 şi 23 octombrie, între 10.00 și 20.00, la Coresi Mall și HOF Cafe.

Pe parcursul weeekendului, vizitatorii market-ului Brașovul Creativ vor putea descoperi și cumpăra produse originale fabricate în România de către antreprenori independenți ce pun în mișcare un ecosistem alternativ, generator de locuri de muncă și catalizator pentru turismul local. Printre cei ce vor expune sâmbătă și duminică la Coresi Mall și HOF Cafe se numără Bianca Georgescu, tânăr designer român de încălțăminte și accesorii cu experiență în atelierele din București și Milano;

monocrystal

BeclockWise, creator de ceasuri realizate manual în Brașov; Woodlike, produse de design interior din lemn;  Roncea Sebastian – accesorii realizate manual combinând materiale diverse; Bohemiam Flow, atelierul care reinterpretează modele tradiționale transilvănene florale și le plasează într-un context contemporan;

atelier-bohemianflow-1

Raicelai, produse de design cu plante integrate; QUIB, centru de design și dezvoltare de produse din Brașov; LABORAZON, primul makerspace din România; Mika, atelier de haine și bijuterii; Lilutesa, brand local de haine; Atinge Organic, magazine de cosmetice organice; Urs Lapin, grup de entuziaști ai naturii și ai meșteșugurilor; NERV, brand de haine cu atitudine urbană; Alexandra Dumitriu, designer vestimentar.

img_1089

Market-ul Brașovul Creativ va găzdui și standuri ale designerilor din afara  Brașovului – Nod Maker Shop, platformă online ce reunește produsele realizate de comunitatea makerilor din București; Dizainăr, magazin-concept de design românesc; Turific – croitorie urbană.

Vineri seara, de la 20.00, sărbătorim industriile creative la HOF Cafe, cu o sesiune muzicală Vinyl, Rum, Tapas and Wine iar sâmbăta se încheie cu un concert al artistei Helen, una dintre cele mai fresh prezențe de pe scena muzicală românească alături de Djii Rammon și Ufe. Programul complet poate fi consultat pe pagina evenimentului.

Brașovul Creativ este un proiect despre creativii locali din Brașov. Ne propunem să îi aducem în fața publicului local și să le facilităm interacțiunea cu alți creativi din țară. Proiectul este cofinanțat de Consiliul Județean Brașov și realizat alături de Creative Est, festival regional al industriilor creative.

S-a încheiat a doua ediţie Creative Est Festival

A doua ediţie a festivalului regional Creative Est a avut loc între 10 şi 16 octombrie la București cu scopul de a atrage atenția asupra potențialului uriaș al industriilor creative românești și est-europene. O săptămână de workshopuri, conferințe și expoziții a adus în același loc lideri creativi din Franța, Serbia, Estonia, Germania și Ucraina alături de artiști, artizani și antreprenori români.

Fosta fabrică de textile din complexul Industria Bumbacului a fost readusă la viață în cadrul Market-ului Creative Est – 50 de proiecte de artă, design, modă, tehnologie, gastronomie și dezvoltare urbană au transformat un spațiu industrial în destinație principală de descoperire a creativității locale. Evenimentul, menit să conecteze creatorii români cu publicul larg, a inclus o serie de instalații interactive ce au mixat muzica cu noile tehnologii, concerte și workshopuri de scratch Djing. Peste 3000 de bucureșteni au vizitat marketul industriilor creative peste weekend și au cumpărat produse originale realizate de designeri, susținând astfel afacerile la scară mică ce pot pune în mișcare un ecosistem economic alternativ.

oameni-la-creative-est-market-2 oameni-la-creative-est-market

creative-est-market-2

Opt startup-uri din tehnologie, meșteșuguri și design au participat la sesiunea de pitching „Get in The Ring România”, organizată în cadrul celei de-a doua ediții Creative Est și susținută de Banca Transilvania cu premii în valoare totală de 5000 de Euro. Fabulous Baskets, Meșteshukar Boutique, Nod Makerspace, Printoteca, Stația de Joacă, Reflex, Alception și BioFarming Manager și-au pitch-uit ideea de business în fața unui juriu format din antreprenori români consacrați și specialiști din domeniul bancar. Premiul cel mare, în valoare de 3000 de Euro, plus un loc în finala „Get in The Ring” din Singapore a revenit startup-ului ReFlex, un soft medical inovator menit să revoluționeze relația medic-pacient.

pitching-event-creative-est-2

Conferința centrală a festivalului, A City Shaped by Creative Industries, a constat într-un maraton de 9 studii de caz despre cum industriile creative pot avea un impact major în ecosistemul urban. Cum se pot transforma spațiile periferice ale orașului în clustere de industrii creative generatoare de locuri de muncă? Cum pot avea antreprenorii creativi o voce comună în fața autorităților locale și naționale? Au fost doar câteva dintre subiectele dezbătute în cadrul evenimentului. Printre speakerii care au adus la viață povești din spații geografice diferite s-au numărat Boris Meggiorin (Franța), Roman Tugashev (Ucraina), Anja Arandjelovic (Serbia), Edgar Kaare (Estonia),  Egbert Ruhl (Germania), Constantin Goagea (România).

a98v8617

Acordând o atenție deosebită gastronomiei artizanale, o industrie care s-a dezvoltat înfloritor în ultimii ani în România, Creative Est a găzduit prima dezbatere despre domeniului cafelei de specialitate, aducând proprietarii celor mai populare coffee-shopuri și prăjitorii de cafea din București față în față cu publicul larg. O primă întâlnire a food truck-urilor din București a pus pe hârtie agenda comună de nevoi și cerințe ce ar putea fi înaintate autorităților în vederea dezvoltării armonioase a acestui sector.

being-in-the-coffee-industry_workshop workshop-creative-est

Creative Est a alăturat studenții și antreprenorii din industriile creative românești cu specialiști europeni, oameni din banking, autorități locale, reprezentanți ai investitorilor internaționali și publicul larg, cu scopul de a crește nivelul de profesionalizare al designerilor, artiștilor și artizanilor români dar și cu dorința de a populariza cât mai mult produsele acestora. Misiunea Creative Est continuă cu următoarele ediții.

În weekendul 22-23 octombrie, market-ul Creative Est va ajunge și în orașul Brașov, găzduind standuri de modă și design. Brașovenii sunt invitați sâmbătă, la Coresi Mall și duminică, la HOF Cafe, pentru a explora și cumpăra produse de la Dizainăr, Nerv, Mika design, Be Clock Wise, Turific, Nod Markerspace și nu numai. Programul complet este disponibil pe site-ul festivalului Brașovul Creativ.

Creative Est nu ar fi fost posibil fără sprijinul partenerilor care au acordat un vot de încredere industriilor creative românești. Partener principal al creativității: Banca Transilvania. Festivalul a avut loc sub patronajul Reprezentanței Comisiei Europene din România, cu sprijinul Arcub și Primăria Municipiului București, al Ministerului Culturii și cu contribuția Telekom și Silva. Echipa Creative Est mulțumește celor care împărtășesc viziunea festivalului: NOD Makerspace, Diploma, Gea Strategy & Consulting, Romanian Design Council, Suedia Creativă, Wolfhouse Productions, Gastrobar, Institutul Polonez, Monograf, M60.

Parteneri media: Radio Guerrilla, UTV, Wall-Street, Start-up.ro, Iqads, Art7, Decat o Revistă, Zeppelin, Igloo.

corner-interactiv-creative-est family-day-creative-est

a98v8333

a98v9038

a98v9046

Alege cel mai potrivit cadou de design românesc, chiar din casa lui Moș Dizainăr

După ce a străbătut toată România de-a lungul și de-a latul în căutarea celor mai noi produse semnate de designeri români, Moș Dizainăr se întoarce acasă, la București, pentru cea de-a patra ediție a târgului care îi poartă numele.

Târgul, care va avea loc în perioada 18-23 decembrie 2015 acasă la Moș Dizainăr, str. Puțul cu Plopi, nr. 17 (lângă Cișmigiu), va debuta cu o petrecere în cinstea noilor obiecte care și-au găsit loc în magazinul Dizainăr, precum și în cinstea noilor designeri români care vor fi expuși începând cu anul următor în cadrul magazinului. Pentru oaspeți, Moș Dizainăr a pregătit o selecție regească de vin fiert, turtă dulce și produse noi, numai bune de dat în dar. Tot în cadrul târgului, părinții își pot înscrie copiii să devină spiridușii lui Moș Dizainăr, la cele două workshopuri de meșterit susținute de eematico și Molcush.

Pentru cea de-a patra ediție a târgului Moș Dizainăr, programul magazinului va fi prelungit pentru a mulțumi și pe cei mai răbdători căutători de cadouri, astfel că echipa va fi la treabă de vineri până miercuri între orele 12:00 și 21:00.

Când Moș Dizainăr a venit pentru prima dată, ne-am dorit ca în perioada aceasta a cadourilor să facem pe plac minților deschise și să le dăm nu una, nu două zile ci o întreagă săptămână festivă, numai bună pentru căutat cadouri speciale… Creativii caută mereu cadouri pentru cei dragi care să spună mai mult decât <<mi-am pierdut timpul în mall pentru tine>>. Mai curând caută cadouri care să spună <<m-am gândit la tine și la cum ești și cred că o să-ți placă ce ți-am luat. Și nici nu mai are nimeni ce ai tu>>.  Când cumperi un cadou de la Dizainăr nu investești doar în relația ta cu cel căruia îi dăruiești, ci investești în designerii români și în creativitatea lor. Dacă vreți, un cadou de la Moș Dizainăr e un compliment atât pentru cel care îl cumpără cât și pentru cel care îl primește. Iar în perioada aceasta cred că aproape toți funcționăm mai bine după un compliment.” spune Mihnea Ghilduș, fondatorul Dizainăr.

Anul acesta, personajul Moș Dizainăr a fost desenat de creatorul de bandă desenată RobertOBERT, ilustrator român, pasionat de bandă desenată și design, autorul albumului Profeția Urbană.

Moș Dizainăr va lucra cu program extins în perioada 18-23 decembrie între orele 12:00 – 21:00. Membrii echipei Dizainăr pot fi luați la întrebări la sediul magazinului din strada Puțul cu Plopi nr 17, sector 1, București (lângă Cișmigiu), prin email la adresa scrie @dizainar.ro sau la telefon 021 311 33 84.

 

Parteneri: Arhitext, Assamblage, Bucharest Design Center, Căminul, Colorhood, Decât o Revistă, Goldart Ghildush, Deco & Eco, Elle Decoration Romania, frufru, Igloo, Modernism.ro, ORICUM, Urban Monkey.

2% din increderea ta pentru industriile creative din Romania

In 2008, noi am girat cu incredere transformarea creativitatii in trademark-ul unei generatii, principala arma de schimbare a societatii. 2% din impozitul pe profit redirectionat catre Asociatia ORICUM e votul tau de incredere pentru un domeniu care are nevoie de mult avant.

Credem ca industriile creative sunt motorul dezvoltarii economice si sociale armonioase si misiunea noastra este sa transformam Romania in centrul regional al industriilor creative pana in 2030. Cum facem asta?

  • Incurajand formarea unei generatii tinere de antreprenori creativi, capabili sa dezvolte business-uri aducatoare de profit in domeniile precum: arte vizuale, arhitectura, design, muzica, software, advertising, mestesuguri.
  • Pozitionand Bucurestiul si Romania ca un centru creativ al regiunii Europa de Est – prin festivalul Creative Est precum si prin reteaua de organizatii europene interesate de sustinerea industriilor creative punem Romania pe harta europeana a creativitatii
  • Conectand sectorul public si sectorul privat, si dezvoltand parteneriate care sa puna subiectul industriilor culturale si creative pe agenda publica

 Ce trebuie sa faci pentru a redirectiona 2% din impozitul tau catre ORICUM?

Pasul 1. Downloadezi formularul precompletat cu datele asociatiei ORICUM.

  • Daca esti salariat, trebuie sa completezi formularul 230, disponibil aici
  • Daca esti persoana fizica autorizata sau ai avut in 2014 venituri din
    alte surse decat cele salariale trebuie sa completezi formularul 200, disponibil aici
Anul completat in formular este 2014, caci este vorba de veniturile din anul precedent.

 

Pasul 2. Completezi cu datele personale un singur formular (200 sau 230)
Formularul se completeaza fie la calculator, fie de mana, in doua exemplare: unul ramane la tine cu numarul de inregistrare primit la depunere de la administratia finantelor publice.

a) pentru venituri din salariu: completeaza cu datele de identificare (pct. I) si semnatura. Restul rubricilor nu sunt obligatorii (se completeaza doar daca este cazul).

b) pentru alte venituri in afara salariului: trebuie completat formularul 200, citind cu atentie instructiunile de mai jos, la toate capitolele aferente tipului de venit obtinut. Un scurt ghid privind completarea formularului 200, puteti gasi aici.

Daca nu stii suma corespunzatoare a 2% din impozit, poti lasa casuta necompletata, deoarece, cf. art. 84, alin. 3 din Codul fiscal: “…Organul fiscal competent are obligatia calcularii, retinerii si virarii sumei reprezentand pana la 2% din impozitul datorat …

Pasul 3. Depui formularul la Administratia financiara de domiciliu (vezi aici adresele) sau il trimiti prin posta pana la data de 25 mai 2015.

Conform art. 84, alin. 2 din Codul Fiscal, orice contribuabil, poate dispune directionarea a 2% din impozitul pe venit, platit statului, catre orice organizatie non-guvernamentala (asociatie, fundatie etc.) doreste. Practic in acest fel dvs. transmiteti statului modul in care doriti sa fie cheltuita o parte din impozitul dvs. pe venit. Aceasta suma nu reprezinta o sponsorizare sau donatie, ci este, in esenta, o parte a impozitului pe venit deja achitat.

Modelul standard de formular necompletat cu datele Asociatiei ORICUM, disponibil pe pagina ANAF, se gaseste aici: FORMULAR 230 / FORMULAR 200.

Datele Asociatiei ORICUM:

Denumire entitate nonprofit: Asociatia ORICUM
Cod de identificare fiscala a entitatii non-profit: 23104760
Cont bancar (IBAN): RO76 BACX 0000 0007 2547 0000

Multumim pentru votul de incredere!

2% din increderea ta pentru industriile culturale si creative

In 2008, noi am girat cu incredere transformarea creativitatii in trademark-ul unei generatii, principala arma de schimbare a societatii. 2% din impozitul pe profit redirectionat catre Asociatia ORICUM e votul tau de incredere pentru un domeniu care are nevoie de mult avant.

Credem ca industriile creative sunt motorul dezvoltarii economice si sociale armonioase si misiunea noastra este sa transformam Romania in centrul regional al industriilor creative pana in 2030. Cum facem asta?

  • Incurajand formarea unei generatii tinere de antreprenori creativi, capabili sa dezvolte business-uri aducatoare de profit in domeniile precum: arte vizuale, arhitectura, design, muzica, software, advertising, mestesuguri.
  • Construind o legatura permanenta intre oameni talentati si publicuri curioase, prin proiecte ca ShortsUP, brandul celor mai bune filme scurte din toata lumea. Din 2010, ShortsUP isi propune cu incapatanare sa genereze experiente memorabile in jurul unui gen cinematografic efervescent: scurtmetrajul.
  • Conectand sectorul public si sectorul privat, si dezvoltand parteneriate care sa puna subiectul industriilor culturale si creative pe agenda publica

 Ce trebuie sa faci pentru a redirectiona 2% din impozitul tau catre ORICUM?

Pasul 1. Downloadezi si completezi formularul cu datele asociatiei ORICUM.

  • Daca esti salariat, trebuie sa completezi formularul 230, disponibil aici
  • Daca esti persoana fizica autorizata sau ai avut in 2013 venituri din
    alte surse decat cele salariale trebuie sa completezi formularul 200, disponibil aici
Anul completat in formular este 2013, caci este vorba de veniturile din anul precedent.

 

Pasul 2. Completezi cu datele personale un singur formular (200 sau 230)
Formularul se completeaza de mana, in doua exemplare: unul ramane la tine cu numarul de inregistrare primit la depunere de la administratia finantelor publice.

a) pentru venituri din salariu: completeaza cu datele de identificare (pct. I) si semnatura. Restul rubricilor nu sunt obligatorii (se completeaza doar daca este cazul). Anexa informativa cu instructiunile detaliate pentru completarea formularului 230 o gasiti aici.

b) pentru alte venituri in afara salariului: trebuie completat formularul 200, citind cu atentie instructiunile de mai jos, la toate capitolele aferente tipului de venit obtinut. Anexa informativa cu instructiunile detaliate de completare a formularului 200 o gasiti aici, iar un scurt ghid privind completarea formularului 200, puteti gasi aici.

Daca nu stii suma corespunzatoare a 2% din impozit, poti lasa casuta necompletata, deoarece, cf. art. 84, alin. 3 din Codul fiscal: “…Organul fiscal competent are obligatia calcularii, retinerii si virarii sumei reprezentand pana la 2% din impozitul datorat …

Pasul 3. Depui formularul la Administratia financiara de domiciliu (vezi aici adresele) sau il trimiti prin posta pana la data de 25 mai 2014.

Conform art. 84, alin. 2 din Codul Fiscal, orice contribuabil, poate dispune directionarea a 2% din impozitul pe venit, platit statului, catre orice organizatie non-guvernamentala (asociatie, fundatie etc.) doreste. Practic in acest fel dvs. transmiteti statului modul in care doriti sa fie cheltuita o parte din impozitul dvs. pe venit. Aceasta suma nu reprezinta o sponsorizare sau donatie, ci este, in esenta, o parte a impozitului pe venit deja achitat.

Modelul standard de formular necompletat cu datele Asociatiei ORICUM, disponibil pe pagina ANAF, se gaseste aici: FORMULAR 230 / FORMULAR 200.

Datele Asociatiei ORICUM:

Denumire entitate nonprofit: Asociatia ORICUM
Cod de identificare fiscala a entitatii non-profit: 23104760
Cont bancar (IBAN): RO76 BACX 0000 0007 2547 0000

Multumim pentru votul de incredere!

Creativitate si competitivitate

Pasiunea noastra pentru industriile creative a aparut undeva prin 2007, cand am interactionat pentru prima oara cu acest concept la un proiect ce se numea Youth Summit.

La vremea respectiva, faceam o treaba de care nu stiam ca urma sa fie atat de vizionara. Am vorbit la aceea vreme de educatie si ne-am focalizat pe educatia in industrii creative si educatia in stiinta & tehnologie. Dupa cum puteti vedea si in documentul acesta, concuziile sunt destul de interesante si concrete.

In 2008, am continuat Youth Summit si am intrebat daca industriile creative pot fi unul dintre cele mai importante diferentiatoare pentru Romania, respectiv daca Romania poate fi competitiva. Toti cei care au participat au zis DA cu niste conditii, concluzia de baza fiind ca e important mai intai sa avem domeniul bine definit si functional in Romania si apoi sa ne punem problema extinderii.

In 2008, ORICUM a decis sa “walk the talk”, sa creeze modele de succes care sa demonstreze ca asa ceva e posibil. Intre timp insa e minunat ca multi alti oameni au realizat potentialul sectorului, si ceea ce parea ireal in 2008 azi se intampla. Odata cu aparitia Consiliului National pentru Competitivitate si a Draftului Strategiei de Competitivitate a Romaniei 2012-2020 se intampla ceea ce in trecut parea de neconceput. La capitolul principalele directii apare negru pe alb “Sustinerea sectoarelor strategice (inclusiv sectorul industriilor creative)”.

E clar ca suntem pe o directie buna si ca viziunea noastra… deodata nu mai pare atat de SF precum era in 2008.

Pana una alta, va invit sa va dati cu parerea despre Strategia Nationala de Competitivitate – cu cat mai multe sugestii si opinii cu atat mai mult va fi influentata directia.

Razvan

Limita mediocritatii

The creative landscape is changing. Some talk about a revolution. Others talk about a natural evolution. These changes affect everything. From creation to distribution, from artist to consumer.

Revolutia digitala e strans legata de conceptele de creativitate si democratizare a culturii. Nu mai e nicio noutate ca oricine poate crea, edita, selecta si distribui continut – fie ca e vorba de fotografii, scurtmetraje, ilustratii, texte sau orice altceva iti mai trece prin minte. Nu e o noutate nici ca avand atatea instrumente si mijloace de a iti exprima creativitatea si talentul cei mai multi dintre noi nu vor trece de limita mediocritatii. Documentarul PressPausePlay aduna unele dintre cei mai influente staruri ale erei digitale (printre care Seth Godin si Moby) in jurul dezbaterii despre arta si creativitate in lumea contemporana.

Puteti downloada gratis filmul de pe site, versiunea standard sau cea interactiva, insa il puteti cumpara si de pe Amazon sau iTunes.

Sabina

Unde creativitatea se vinde ca painea calda

Marea Britanie, se poate spune, a inventat conceptul de industrii creative. Ca o consecinta, englezii si-au asumat responsabilitatea de a defini si creste acest nou concept, care astazi le aduce 7.5% din valoarea bruta adaugata la buget. O suma imensa, tinand cont ca totalul se ridica la peste 1160 miliarde de lire sterline. Este natural, deci, sa cercetam felul in care Regatul Unit vede si incurajeaza industriile creative. La fel de important este sa vorbim despre sectoarele creative care au avut succes si cum s-a ajuns acolo. De aceea, in urmatoarele saptamani, voi incerca sa-i dezbrac pe englezii creativi de orice fel de secrete, in speranta ca putem imprumuta macar o parte din viziunea lor.

Cum adica “industrii creative”?

Conceptul de “industrii creative” a aparut in 1997, cand laburistii, proaspat aflati la putere, lanseaza un proiect ambitios, cunoscut sub numele de “Cool Britannia”.  Proiectul de dezvoltare cuprindea 13 sub-sectoare: advertising, arhitectura, arta si antichitati, mestesuguri, muzica, film si video, jocuri video si pe computer, software, publishing, design, moda si artele spectacolului. Luate separat, niciunul dintre subsectoare nu era  nou. Insa Marea Britanie a fost primul stat care a creat un mediu propice de dezvoltare a lor ca un complex, denumit industrii creative.

Definitia oferita de guvernul UK, Department for Culture, Media and Sport, vine ca o consecinta logica : “[creative industries are] those industries which have their origin in individual creativity, skill and talent and which have a potential for wealth and job creation through the generation and exploitation of intellectual property.”

Si pentru a atasa o fata binevoitoare definirii industriilor creative, cea de mai sus este a lordului Chris Smith, datorita caruia conceptul a fost implementat.

Creativitatea astazi

Datorita masurilor de reglementare a acestui sector economic, industriile creative s-au dezvoltat cu o viteza uimitoare. Desi in momentul de fata Statele Unite sunt tara cu cele mai multe firme “creative”, Marea Britanie ocupa un onorabil loc secund, Londra adunand 32% din firmele din Regatul Unit.

Si cifrele interesante nu se opresc aici. Guvernul a scos la iveala un studiu asupra contributiei economice a industriilor creative. Rezultatele explicite pot fi gasite aici: Facts and Figures si merita studiate, macar pentru motto-ul cu care suntem intampinati : “Our aim is to improve the quality of life for all through cultural and sporting activities, support the pursuit of excellence, and champion the tourism, creative and leisure industries.”

Cu asta in minte, va lasam sa contemplati ideea industriilor creative, in timp ce pregatim o descriere a educatiei englezesti pentru creativi, o prezentare admirativa si critica a advertisingului londonez si a industriei filmului englezesc, precum si o cercetare simpatica a felului in care olimpiada din 2012 va fi “creativa”. Pe curand!

Diana