Pasiunea noastra pentru industriile creative a aparut undeva prin 2007, cand am interactionat pentru prima oara cu acest concept la un proiect ce se numea Youth Summit.

La vremea respectiva, faceam o treaba de care nu stiam ca urma sa fie atat de vizionara. Am vorbit la aceea vreme de educatie si ne-am focalizat pe educatia in industrii creative si educatia in stiinta & tehnologie. Dupa cum puteti vedea si in documentul acesta, concuziile sunt destul de interesante si concrete.

In 2008, am continuat Youth Summit si am intrebat daca industriile creative pot fi unul dintre cele mai importante diferentiatoare pentru Romania, respectiv daca Romania poate fi competitiva. Toti cei care au participat au zis DA cu niste conditii, concluzia de baza fiind ca e important mai intai sa avem domeniul bine definit si functional in Romania si apoi sa ne punem problema extinderii.

In 2008, ORICUM a decis sa “walk the talk”, sa creeze modele de succes care sa demonstreze ca asa ceva e posibil. Intre timp insa e minunat ca multi alti oameni au realizat potentialul sectorului, si ceea ce parea ireal in 2008 azi se intampla. Odata cu aparitia Consiliului National pentru Competitivitate si a Draftului Strategiei de Competitivitate a Romaniei 2012-2020 se intampla ceea ce in trecut parea de neconceput. La capitolul principalele directii apare negru pe alb “Sustinerea sectoarelor strategice (inclusiv sectorul industriilor creative)”.

E clar ca suntem pe o directie buna si ca viziunea noastra… deodata nu mai pare atat de SF precum era in 2008.

Pana una alta, va invit sa va dati cu parerea despre Strategia Nationala de Competitivitate – cu cat mai multe sugestii si opinii cu atat mai mult va fi influentata directia.

Razvan

The creative landscape is changing. Some talk about a revolution. Others talk about a natural evolution. These changes affect everything. From creation to distribution, from artist to consumer.

Revolutia digitala e strans legata de conceptele de creativitate si democratizare a culturii. Nu mai e nicio noutate ca oricine poate crea, edita, selecta si distribui continut – fie ca e vorba de fotografii, scurtmetraje, ilustratii, texte sau orice altceva iti mai trece prin minte. Nu e o noutate nici ca avand atatea instrumente si mijloace de a iti exprima creativitatea si talentul cei mai multi dintre noi nu vor trece de limita mediocritatii. Documentarul PressPausePlay aduna unele dintre cei mai influente staruri ale erei digitale (printre care Seth Godin si Moby) in jurul dezbaterii despre arta si creativitate in lumea contemporana.

Puteti downloada gratis filmul de pe site, versiunea standard sau cea interactiva, insa il puteti cumpara si de pe Amazon sau iTunes.

Sabina

Marea Britanie, se poate spune, a inventat conceptul de industrii creative. Ca o consecinta, englezii si-au asumat responsabilitatea de a defini si creste acest nou concept, care astazi le aduce 7.5% din valoarea bruta adaugata la buget. O suma imensa, tinand cont ca totalul se ridica la peste 1160 miliarde de lire sterline. Este natural, deci, sa cercetam felul in care Regatul Unit vede si incurajeaza industriile creative. La fel de important este sa vorbim despre sectoarele creative care au avut succes si cum s-a ajuns acolo. De aceea, in urmatoarele saptamani, voi incerca sa-i dezbrac pe englezii creativi de orice fel de secrete, in speranta ca putem imprumuta macar o parte din viziunea lor.

Cum adica “industrii creative”?

Conceptul de “industrii creative” a aparut in 1997, cand laburistii, proaspat aflati la putere, lanseaza un proiect ambitios, cunoscut sub numele de “Cool Britannia”.  Proiectul de dezvoltare cuprindea 13 sub-sectoare: advertising, arhitectura, arta si antichitati, mestesuguri, muzica, film si video, jocuri video si pe computer, software, publishing, design, moda si artele spectacolului. Luate separat, niciunul dintre subsectoare nu era  nou. Insa Marea Britanie a fost primul stat care a creat un mediu propice de dezvoltare a lor ca un complex, denumit industrii creative.

Definitia oferita de guvernul UK, Department for Culture, Media and Sport, vine ca o consecinta logica : “[creative industries are] those industries which have their origin in individual creativity, skill and talent and which have a potential for wealth and job creation through the generation and exploitation of intellectual property.”

Si pentru a atasa o fata binevoitoare definirii industriilor creative, cea de mai sus este a lordului Chris Smith, datorita caruia conceptul a fost implementat.

Creativitatea astazi

Datorita masurilor de reglementare a acestui sector economic, industriile creative s-au dezvoltat cu o viteza uimitoare. Desi in momentul de fata Statele Unite sunt tara cu cele mai multe firme “creative”, Marea Britanie ocupa un onorabil loc secund, Londra adunand 32% din firmele din Regatul Unit.

Si cifrele interesante nu se opresc aici. Guvernul a scos la iveala un studiu asupra contributiei economice a industriilor creative. Rezultatele explicite pot fi gasite aici: Facts and Figures si merita studiate, macar pentru motto-ul cu care suntem intampinati : “Our aim is to improve the quality of life for all through cultural and sporting activities, support the pursuit of excellence, and champion the tourism, creative and leisure industries.”

Cu asta in minte, va lasam sa contemplati ideea industriilor creative, in timp ce pregatim o descriere a educatiei englezesti pentru creativi, o prezentare admirativa si critica a advertisingului londonez si a industriei filmului englezesc, precum si o cercetare simpatica a felului in care olimpiada din 2012 va fi “creativa”. Pe curand!

Diana