Europa Creativa: noi oportunitati de finantare pentru sectorul cultural si creativ. Interviu cu Bianca Floarea, Punctul de Contact Cultural al Romaniei

De curand, in luna noiembrie, Parlamentul European a aprobat in mod oficial programul Europa Creativa 2014-2020, noul cadru de finantare dedicat proiectelor culturale si creative. Pe 10 decembrie a fost lansat si primul apel la finantare pentru subprogramele Cultura si Media.

E clar ca Europa Creativa deschide o sumedenie de oportunitati de finantare care pot fi accesate si de operatorii culturali sau antreprenorii creativi din Romania. De unde pornim? Ce tip de proiecte pot fi finantate? Care sunt pasii importanti in elaborarea unui astfel de proiect? Pentru a primi raspunsul la aceste intrebari ne-am consultat cu Bianca Floarea, expert la Punctul de Contact Cultural al Romaniei din cadrul Centrului de Cercetare si Consultanta in Domeniul Culturii, unde se ocupa de componenta Cultura a programului Europa Creativa.

1. Cateva cuvinte despre programul ”Europa Creativa” – ce este si cu ce se mananca? Ce oportunitati ofera operatorilor culturali si creativi din Romania?

Europa Creativa este un program de finantare al Uniunii Europene care va continua, pentru urmatorii 7 ani, actualele programe dedicate culturii si audiovizualului: Cultura 2007-2013, Media 2007-2013 si Media Mundus. Fiind o finantare comunitara, sprijinul se va acorda numai pentru proiecte cu dimensiune europeana, care nu sunt doar de relevanta locala sau nationala (pentru acestea exista sursele de finantare nationala si fondurile structurale destinate Romaniei). Prin urmare, trebuie subliniat faptul ca initiativele propuse trebuie, in functie de linia de finantare, fie sa implice parteneriate cu alte organizatii, institutii, companii din celelalte tari eligibile la program, fie – daca vin din partea unui singur aplicant – sa promoveze si sa faca vizibile creatii, opere, produse la nivel european.

BUGET: Programul are un buget total de 1,46 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 si este gestionat de Comisia Europeana si de Agentia Executiva pentru Educatie, Audiovizual si Cultura din Bruxelles, unde se trimit si se evalueaza toate aplicatiile. Europa Creativa are 3 subprograme: Media, Cultura si o componenta transectoriala dedicata garantarii creditelor bancare pentru sectoarele culturale si creative si cooperarii in domeniul politicilor culturale.

Pentru operatorii din sectoarele culturale si creative din Romania sunt disponibile aceleasi oportunitati de finantare ca si pentru toti ceilalti operatori din tarile eligibile la program (tarile membre UE, tarile candidate si potential candidate la statutul de membru UE, Norvegia, Islanda, Liechtenstein, Elvetia si, cu conditia semnarii unui acord de intelegere, tarile din cadrul Politicii Europene de Vecinatate, adica Algeria, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Egipt, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Moldova, Siria, Teritoriul palestinian ocupat, Tunisia si Ucraina).

Cu alte cuvinte, operatorii culturali din Romania, din toate domeniile (artele spectacolului, arte vizuale, literatura, carte, design si arte aplicate, arhitectura, patrimoniu etc) au acces la urmatoarele linii de finantare: proiecte de cooperare transnationala, proiecte de traduceri literare, platforme culturale europene pentru promovarea creatorilor si a operelor culturale si retele culturale europene care propun activitati de profesionalizare si de consolidare a capacitatii operationale a sectorului. Pe de cealalta parte, operatorii din sfera media-audiovizual au la dispozitie finantari pentru formare profesionala, dezvoltarea de filme, jocuri video, distributia si vanzarile de opere audiovizuale, festivaluri de film care promoveaza filme europene, pentru cooperarea la nivel international privind realizarea de filme si pentru dezvoltarea publicului. Mai multe detalii despre fiecare linie de finantare gasiti pe pagina programului: http://ec.europa.eu/culture/creative-europe/calls/index_en.htm.

2. Ce aduce nou cadrul de finantare ”Europa Creativa 2014-2020” fata de cel precedent, ”Cultura 2007-2013”?

PRIORITATI. Vorbind strict de subprogramul Cultura din Programul Europa Creativa, va pot spune ca acesta va aduce, intr-adevar, o serie de schimbari esentiale fata de cadul anterior, Cultura 2007-2013. Pe scurt, vorbim de noi obiective de finantare, de noi prioritati strategice (dezvoltarea publicului, intarirea capacitatii operationale a sectorului etc), de mai putine linii de finantare (4 in loc de 9 in cadrul precedent), de simplificari procedurale (depuneri si raportari online) si de o mai mare deschidere spre cooperarea internationala, prin includerea posibilitatii de a lucra in parteneriat cu organizatii din tarile din Politica Europeana de Vecinatate (de exemplu, Armenia, Egipt, Iordania, Libia, Georgia, Moldova etc). De asemenea, in viitorul cadru nu vor mai exista granturi operationale pentru derularea unui program de lucru curent, pe 1 sau 3 ani, de catre un operator, ci doar granturi pentru proiecte (action-led grants versus, in trecut, operational grants, pentru a da si terminologia din engleza folosita in ghiduri).

Audience Developement: prioritate-cheie in toate liniile de finantare Europa Creativa

O noutate este si introducerea unei finantari speciale pentru platforme culturale europene. Acestea functioneaza practic ca un proiect de cooperare cu 10 parteneri din 10 tari diferite eligibile la program. Entitatea coordonatoare a platformei, impreuna cu partenerii membri trebuie sa aiba ca scop promovarea mobilitatii transnationale a actorilor din sectoarele culturale si creative, promovarea circulatiei productiilor artistice la nivel european si chiar international, promovarea artistilor, a creatorilor.

O alta noutate este ca proiectele de cooperare de dimensiune mai mica (cu minimum 3 parteneri) au acum o rata de cofinantare crescuta, de 60% fata de 50% in Cultura 2007-2013. Aceasta este o veste buna, mai ales ca acum nu mai exista un prag minim al grantului cerut (inainte acesta era de 50.000 de euro), fapt care le va da posibilitatea mai multor operatori culturali sa aplice cu un proiect in parteneriat. Aceasta linie de finantare pentru proiectele cu cel putin 3 parteneri europeni este si cea mai accesibila operatorilor culturali din Romania si, totodata, cea catre care se va duce marea parte a bugetului din subprogramul Cultura la nivel european.

De asemenea, proiectele editoriale de traduceri literare vor finanta acum si partea de promovare a operelor traduse si pot include si traducerea de e-books ca proiecte eligibile, ceea ce pana acum, in Cultura 2007-2013, nu era posibil.

Nu in ultimul rand, e de mentionat ca pentru toti operatorii din sectoarele culturale si creative, este disponibila si o noua componenta transsectoriala ce va sprijini cooperarea in materie de politici si va oferi un mecanism de garantare a imprumuturilor bancare pentru portofolii de proiecte creative din orice arie tematica. Acest mecanism financiar va deveni functional din 2016, deci de atunci vom sti mai multe despre el. Pana atunci, cei interesati pot citi sectiunea ”Intrebari frecvente”  de pe pagina Europa Creativa: http://ec.europa.eu/culture/creative-europe/documents/faq-financial-instrument.pdf

3. Ce tip de entitati pot accesa o finantare (ONG-uri, persoane fizice, IMM-uri)?

La programul Europa Creativa sunt eligibili toti operatorii  din sectoarele culturale si creative, insemnand ONG-uri, institutii publice si firme, companii private. Persoanele fizice nu pot accesa direct finantari aici. Toate entitatile care depun proiecte sau sunt partenere in proiecte in cadrul acestui program trebuie sa aiba minimum 2 ani de existenta juridica, ceea ce este iarasi o noutate fata de cadrele anterioare de finantare in perioada 2007-2013.

4. Cum sunt integrate industriile creative in program? Exista directii strategice pentru fiecare arie a industriilor creative?

In cadrul programului Europa Creativa, nu exista linii de finantare anume pentru fiecare arie a industriilor creative. Toti operatorii din sectoarele culturale si creative (arte vizuale, artele spectacolului, patrimoniu, arhitectura, design, industria cartii, a filmului, a jocurilor video etc) pot aplica, in functie de tipul de proiect pe care vor sa il faca si de experienta lor specifica, la acea linie de finantare din subprogramul Cultura sau din subprogramul Media care se potriveste mai bine obiectivelor si activitatilor lor si care se incadreaza la criteriile de eligibilitate, desigur.

Componenta Media: bani pentru industria filmului

Pentru operatorii din industria filmului, de pilda, este evident utila una din liniile de finantare din cadrul subprogramului Media, chiar daca ei pot aplica, cu o implicare mai redusa, ce-i drept, si ca parteneri la subcomponenta Cultura (daca au o contributie punctuala si justificata in proiect, de exemplu in realizarea unui documentar de arta). Pentru operatorii din industria cartii (edituri si grupuri editoriale, dar si alte organizatii care au, printre altele,  si activitate editoriala dovedita) este disponibila linia ”Proiecte de traduceri literare” din subprogramul Cultura, cu sprijinul careia pot finanta traducerea si promovarea unor opere de fictiune dintr-o limba europeana in alta.

Nu in ultimul rand, componenta 3 din Europa Creativa, cea care se va lansa din 2016, va spori accesul operatorilor din aceste sectoare la imprumuturi bancare garantate de Comisia Europeana pentru dezvoltarea unui portofoliu de proiecte creative.

5. Ce resurse pot consulta cei interesati de acest program?

Cei interesati sa acceseze acest program, trebuie sa consulte in primul rand pagina sa de internet, gestionata de Comisia Europeana si de Agentia Executiva EACEA: http://ec.europa.eu/culture/creative-europe/. Aici se gasesc toate documentele oficiale ale programului (baza legala, documente de fundamentare a infiintarii programului etc), aici se gasesc ghidurile de finantare, formularele de depunere, precum si alte resurse utile cum ar fi materiale de informare si promovare (pliantul Europa Creativa, scurte materiale video cu explicatii despre prioritatile programului) sau o sectiune cu intrebari frecvente.

TEME DE CERCETARE. De asemenea, este important ca operatorii care vor sa depuna proiecte sa se familiarizeze si cu prioritatile strategice pentru domeniile culturii si audiovizualului la nivelul Uniunii Europene, pentru a se conecta mai bine la contextul in care se inscrie initiativa lor. Momentan, pe pagina Directiei Generale pentru Educatie si Cultura  a Comisiei Europene (http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/)  la sectiunile dedicate actualelor programe Cultura si Media exista numeroase documente oficiale importante in acest sens.

Intrucat filosofia viitorului program Europa Creativa este bazata pe ea, este important ca aplicantii sa fie la curent si cu prioritatile din Strategia Europa 2020. Nu in ultimul rand, recomand si parcurgerea unor studii despre ce inseamna, de exemplu, dezvoltarea publicului (audience development) – prioritate-cheie in toate liniile de finantare din Europa Creativa 2014-2020, despre dimenisunea antreprenoriala a industriilor culturale si creative, despre economia culturii etc. Si aceste studii sunt disponibile online pe paginile DG Educatie si Cultura. Nu in ultimul rand, este util de stiut ca aplicantii vor putea apela, ca si in cazul programelor Cultura 2007-2013 si Media 2007-2013, la sprijinul unui punct de contact la nivel national care va oferi informatii si asistenta tehnica gratuita pentru accesarea finantarilor Europa Creativa.

Pana la inceperea activitatii acestui punct de contact, in ianuarie 2014, cei care au intrebari despre subcomponenta Cultura din Europa Creativa se pot adresa Punctului de Contact Cultural – www.cultura2007.ro (actualul birou de promovare a Programului Cultura 2007-2013), iar cei care vor sa afle mai multe despre subprogramul Media din Europa Creativa pot apela la sprijinul biroului de promovare a Programului Media 2007-2013, MEDIA Desk Romania (www.media-romania.eu).

6. Cateva sfaturi pentru creativi: cum ar trebui sa se pregateasca pentru depunerea proiectelor in cadrul acestui prim apel lansat ieri?

Pe scurt. Operatorilor culturali care vor sa aplice la subprogramul Cultura din Europa Creativa le recomand sa parcurga cu foarte mare atentie ghidul de finantare aferent subcomponentei la care depun proiectul si, daca decid ca oportunitatea se pliaza pe nevoile lor, sa contureze o propunere de proiect in permanenta raportare la obiectivele specifice ale finantarii si la criteriile de evaluare a continutului. Acesta este punctul de pornire.

Proiecte de cooperare transnationale: o prioritate a programului Europa Creativa

Apoi, sa puna proiectul in legatura cu studii relevante existente, cu strategii si politici culturale la nivel european, pentru a da consistenta contextului propunerii si a o inscrie astfel si intr-o linie de dezvoltare existenta. Un element esential pentru cei interesati in special de proiectele de cooperare este gasirea partenerilor europeni si inceperea negocierii parteneriatului cu acestia cat mai curand, de la concept, activitati, implementare si cofinantare (nu uitati ca termenele limita pentru depunerea de proiecte la acest prim apel este destul de aproape, in martie 2014).

Vorbind cu multi operatori culturali care au participat la proiecte de cooperare in cadrul Cultura 2007-2013, am inteles ca acest aspect al definitivarii parteneriatului inainte de depunere este cel care ia cel mai mult timp, mai ales daca nu a existat un istoric de cooperare cu acei parteneri. Prin urmare, ”Incepeti din timp sa pregatiti parteneriatele!” este recomandarea mea principala pentru cei care vor sa faca proiecte de cooperare europeana. Un parteneriat bine inchegat la inceput, cu parteneri credibili si seriosi, este o premisa solida pentru implementarea cu succes a proiectului.

*Mai multe detalii despre programul Europa Creativa puteti afla de la Conferinta “Antreprenor In Industrii Creative”, care va avea loc marti, 17 decembrie, in noul sediu al Facultatii de Sociologie (Soseaua Panduri, nr. 90). Informatii despre inscriere AICI.

Prietenii de la Formare Culturala lanseaza o serie noua de cursuri in Bucuresti si se adreseaza celor care activeaza sau aspira sa activeze in mediul cultural si creativ. Daca vreti sa aflati despre curatoriat, investitii in arta si management cultural aveti la dispozitie doua formate accesibile de curs: supersonic (de 3 ore) si turbo (14 ore, 2 zile).

Cursurile au un format informal, cursantii fiind incurajati sa se cunoasca, sa faca schimb de experienta si sa gaseasca solutii practice si creative pentru proiectele la care lucreaza sau pe care urmeaza sa le deruleze. Cei interesati pot opta pentru urmatoarele variante de cursuri: „Curatoriat”, „Investitia in arta”, „Finanteaza-ti ideile!” si „Bugete creative”, „Vinde-ti ideile”, „Management cultural”.

Gasiti intregul program pe luna octombrie si costurile aferente cursurilor pe: www.formareculturala.ro. Spor la invatat!

Credem ca ideile bune devin cu adevarat valoroase atunci cand sunt conectate la oportunitati pe masura. Cautam un membru nou in echipa ORICUM si ShortsUP, acel om care sa completeze creativitatea cu un dram de pragmatism si care sa exploateze potentialul unei piete noi. Vrem sa cream impreuna modele de business inovatoare care sa sustina proiectele culturale independente. Daca te regasesti in descrierea de mai jos, asteptam aplicatia ta pana pe 20 septembrie.

Ilustratie de Oscar Ramos Orozco

Ce cautam:
Sponsorship Manager pentru ORICUM si ShortsUP

Valorile persoanei:
Agilitate de business
Viteza
Pragmatism
Perseverenta
Deschidere
Independenta
Creativitate
Empatie
Proactivitate
Spirit inovator

Ce presupune job-ul: 

• Sponsorship manager-ul identifica oportunitati de colaborare intre proiectele noastre si branduri comerciale/companii locale & internationale
• Contribuie la dezvoltarea proiectelor actuale si celor noi din perspectiva oportunitatilor de colaborare cu branduri
• E responsabil pentru cresterea veniturilor din partea partenerilor comerciali
• Contribuie la dezvoltarea strategiei financiare ORICUM si ShortsUP
• Negociaza cu reprezentantii partenerilor comerciali
• Se asigura de buna implementare a proiectelor agreate cu partenerii comerciali
• E responsabil de crearea unei infrastructuri de evaluare si masurare a impactului/beneficiilor pe care colaborarile comerciale le au atat pentru proiectele noastre cat si pentru partenerii nostri
• Impreuna cu echipa de PR creeaza si implementeaza o strategie de crestere a profilului proiectelor in randul brandurilor/companiilor locale & internationale
• Contribuie la dezvoltarea de proiectele noi si propune idei de sustinere a acestora prin parteneriate sustenabile

Persoana ideala:

• Are o experienta de cel putin 5 ani in domeniul marketing-ului, comunicarii sau business managementului, a interactionat cu branduri internationale si locale. Ideal ar fi o persoana care a vazut ambele tabere (atat din interiorul companiilor cat si din perspectiva unei proprietati de sponsorship)
• E dinamica si stimulata de provocari si cauta mereu solutii la probleme
• Are simtul umorului, e muncitoare dar relaxata si perseverenta. E omul care vede in orice provocare o oportunitate si care se bucura atunci cand are o coala alba in fata, doar la gandul ca poate construi ceva nou
• E la curent si are un interes specific pentru domeniului industriilor creative si culturale, o zona economica emergenta cu potential urias
• Interesata de inovare si de testarea unor modele de business adaptate produselor culturale independente

Beneficii:

• Salariu de baza competitiv cu industria de marketing si comunicare
• Sistem de obiective si bonus pe baza rezultatelor
• Existenta unui portofoliu de proiecte cu reputatie si rezultate
• Existenta unui numar mare de lead-uri de unde se poate construi
• Conectivitate asigurata (laptop, telefon mobil)
• Transport si buget de networking
• Program flexibil, posibilitatea lucrului de acasa
• Apartenenta la o echipa tanara care-si propune sa dezvolte proiecte de pionierat pe piata industriilor creative

Despre ORICUM & ShortsUP:

ORICUM este organizatia non-profit care de peste 5 ani sustine dezvoltarea industriilor creative romanesti. Prin proiectele si initiativele sale, ORICUM conecteaza oameni talentati din sectorul creativ cu publicurile lor curioase. Informeaza, dezvolta proiecte care stimuleaza piata creativitatii si faciliteaza dialogul dintre sectorul privat si cel public. Pe scurt, atrage atentia asupra potentialului imens de dezvoltare economica prin creativitate. Totodata, isi propune sa demonstreze ca sistemul educational formal poate avea beneficii imense daca este infuzat cu elemente non-formale. In prezent, ORICUM e partener principal in cea mai ampla initiativa de sustinere a antreprenoriatului in industriile creative romanesti, un proiect European cu acoperire nationala.

ShortsUP este proiectul cultural independent care si-a propus sa creasca vizibilitatea scurtmetrajelor si, pe termen lung, valoarea acestora. Aducem in atentie cele mai valoroase scurtmetraje din lume prin evenimente sezoniere si recomandari online. In ultmii 4 ani, ShortsUP a reinventat felul in care publicul interactioneaza cu filmele de scurtmetraj printr-un mediu de expunere unica, ce imbina filmul cu alte arte conexe.

Metode de selectie:

• Un CV concentrat in maxim o pagina trimis la adresa salut@oricum.ro cu subiectul “Sponsorship Manager ORICUM”, pana pe 20 septembrie. Doar cei selectati vor fi contactati
• Un video privat pe Youtube in care sa ne convingi ca esti “omul potrivit la locul potrivit”. Durata: 1 minut
• Cel putin doua recomandari (in orice tip de format) din partea unor oameni din domeniul marketing-ului, management-ului, fundraising-ului sau consultantei de business

In urma procesului de selectie va exista un shortlist cu 5 alesi care vor participa la interviu. Data orientativa de incepere a contractului: octombrie 2013. Multumim si asteptam cu entuziasm aplicatiile voastre!

Sunt putini oameni care au curajul si nebunia sa-si transforme pasiunea in startup. Alex Ioan Radu respira arta contemporana. Vorbeste cu aceeasi dedicare despre cum si-a petrecut luna de miere la Bienala de Arta de la Venetia sau despre cat de mult te poate ajuta estetica contemporana sa descurci problemele de zi cu zi. Este co-fondatorul Aiurart, un proiect de familie care a aparut din nevoia de a creste publicul de arta contemporana in Romania. Si din dorinta de a provoca o intalnire fireasca intre consumatorul obisnuit de produse creative (care nu e nici vizitator regulat de galerii, nici cumparator de arta) si arta contemporana – o intalnire care sa deschida apetitul spre ceva mai mult.

Aiurart se afla ”la confluenta dintre spatiu alternativ, mic muzeu, centru cultural si galerie de arta contemporana, dar este in acelasi timp un loc in care industriile creative si culturale pot gasi o scena de comunicare si o platforma de intalnire cu artele contemporane”. Conversatia cu Alex ne-a convins ca dincolo de asta se afla si o viziune puternica care include responsabilitatea de a crea un model de educatie in arta contemporana romaneasca dar si curajul de a testa un model de business cultural care nu a fost inca implementat in Romania. Mai multe despre Aiurart aici.

1. Inceputul. Nevoia de ”Aiurart”

Aiurart a aparut anul trecut, in mai, odata cu Noaptea Alba a Galeriilor. Noi eram consumatori de arta contemporana; ne-am intersectat serios cu arta contemporana in urma cu 10 ani si de atunci am inceput sa mergem in expozitii afara – fie muzee, fie bienale sau alte evenimente. Am inceput sa intalnim lucrari ale artistilor romani afara; apoi ne-am uitat la ce se intampla in Romania si am intampinat cateva probleme. Ca intotdeauna, problemele se transforma in oportunitati.

Ne-am hotarat sa deschidem acest spatiu pentru ca modul in care erau organizate din punct de vedere al comunicarii expozitiile romanesti nu avea in vedere iubitorii obisnuiti de arta contemporana: toate evenimentele erau gandite pentru profesionisti. Cand am inceput sa mergem in galeriile din Bucuresti ne-am simtit foarte stingheri. Acelasi public il gasesti peste tot pentru ca e un public extrem de restrans. Toti profesionistii se plang ca acest public trebuie dezvoltat si de aici a pornit ideea Aiurart, de la dorinta de a diversifica publicul consumator de arta contemporana.

Mai intai am avut o initiativa editoriala – am vrut sa scoatem o lucrare de sinteza despre arta contemporana romaneasca. Anul acesta vom avea o astfel de carte, nu e un album ci o privire sociologica asupra scenei de arta contemporana de la noi. Am incercat sa scoatem carti postale sau mici albume din dorinta de a forma noi colectionari de arta. Pentru ca un iubitor de arta contemporana nu va cumpara din prima o lucrare, e un proces de educare care trebuie asumat.

2. De ce la confluenta dintre spatiu alternativ, mic muzeu, centru cultural si galerie de arta contemporana? Si de ce un loc de intalnire intre industriile creative si arta contemporana?

Am pornit la drum cu ideea de a creste pubicul de arta contemporana si cu o intrebare fireasca: unde gasim acest public? Primul loc care ne-a venit in minte a fost zona apropiata esteticii contemporane – tot ce inseamna industrii creative (design, teatru, advertising, dans, muzica). Ne-am gandit ca oamenii care lucreaza indeaproape cu mediul creativ ar putea face pasul cel mai usor catre consumul de arta contemporana.

Suntem la intersectia dintre galerie, muzeu si centru cultural pentru ca misiunea noastra este preponderent cea a unui spatiu de proiecte curatoriale. Incercam sa ne facem bine treaba ca management al unui spatiu privat de arta invitand curatori importanti sa construiasca programe aici. Pe langa asta, functionam si ca un mic muzeu fiindca ne-am propus sa readucem in atentia publicului expozitii mai vechi de arta contemporana care au fost gazduite la un moment dat de muzeele si galeriile din Bucuresti.

3. De unde a pornit la tine pasiunea pentru arta contemporana?

Indiferent de zonele pe care le-am traversat in educatie sau job, intalnirea cu arta contemporana a fost ceva separat, nu ceva programat. A fost si este o pasiune in continuare – acum incercam sa dam o forma mai structurata acestei pasiuni.

4. Exista un model de business in spatele Aiurart?

Da, exista un model de business pentru care trebuie sa alergam mai mult decat in alte domenii. In arta contemporana romaneasca nu exista inca modelul pe care noi vrem sa-l dezvoltam asa ca am fost nevoiti sa-l cream de la 0. Nu functionam ca o galerie comerciala (singurul element care ne leaga de asta e faptul ca avem cateva expozitii cu vanzare) dar incercam sa cream un model de management privat si de atragere de fonduri din mediul privat. Vrem sa functionam pe modelul membership si sponsorship, sa cream relatii de durata cu parteneri privati care sa fie interesati sa investeasca in proiectele si in publicul nostru.

Exista doua modele apropiate de ce vrem sa realizam noi: Pavilion Unicredit si Tranzit. Insa ambele tin de un program construit inafara tarii si au o finantare pe termen lung din partea unei fundatii, respectiv Unicredit Tiriac Bank si Erste Stiftung. Noi incercam sa construim lucrurile invers: credem ca totul trebuie sa plece de la public. Arta trebuie sa fie facuta pentru a fi consumata nu pentru a fi consemnata intr-un catalog. Incercam sa le oferim sponsorilor nostri (in primul rand) un public. Din pacate in Romania e inca prea putin interes pentru proiectele culturale/artistice din partea companiilor private – balanta inclina inegal spre proiectele cu miza sociala. Ar trebui sa existe un echilibru dintr-un motiv foarte simplu: daca nu avem grija de creierele noastre vom avea nevoie in permanenta de asistenta sociala. Trebuie  sa incepem sa intelegem de ce trebuie sa investim intr-o societate si din punct de vedere cultural.

5. Cum arata dupa tine piata de arta contemporana romaneasca?

Nu o duce nimeni roz din punctul asta  de vedere in Romania. E foarte greu sa cresti varful unei piramide daca baza ei sta foarte prost. Asta se intampla la noi – avem o baza de consumatori foarte mica si atunci varful, format din cumparatori, este foarte jos.

Ca sa intelegi ”starea” pietei de arta de la noi este suficient sa te uiti pe un site de imobiliare din alte tari. Acolo vei vedea case care au peretii plini de tablouri si fotografii de arta, in nici un caz case cu peretii albi. La noi arta nu face parte in mod real din viata noastra. Ca sa ajutam la dezvoltarea pietei de arta contemporana trebuie sa pornim de la educatie. Trebuie sa incepem sa educam elevii, sa nu asteptam ca la un moment ei sa ajunga la un Georges Pompidou sau Tate si sa aiba un prim contact adevarat cu arta contemporana. Trebuie sa ne ocupam de elevi si de zonele creative, trebuie sa gasim o modalitate de a promova expozitiile mult mai bine decat o facem acum.

6. Cum ai descrie consumatorul de arta contemporana bucurestean?

Pot sa vorbesc in numele vizitatorului Aiurart. Media de varsta este intre 25 si 35 de ani, sunt in general oameni care au o legatura cu domeniul industriilor creative. Speram la inceput sa avem o pondere mai mare in zona de stundenti si nu s-a intamplat inca lucrul asta, ceea ce denota inca o data ca intalnirea cu arta contemporana se intampla prea tarziu la noi.

7. Un gand de sinteza: cum stam la capitolul educatie in arta contemporana ?

Avem mult de recuperat si nu ne permitem sa asteptam sa crestem natural. Adica sa asteptam ca generatia care calca acum in expozitii sa-si educe copiii in acelasi spirit. Ar trebui sa aducem noi estetica contemporana in zona lor de confort: in scoli si licee. Cand mergi afara intr-un muzeu vezi zeci grupe de elevi in fiecare zi, la noi nu se intampla inca lucrul asta. Sunt copii la varste micute care merg  in muzee de arta contemporana ghidati de educatori care incearca sa le construiasca un anumit punct de vedere. Institutiile noastre nu au capacitatea de a crea niste programe de genul acesta. De asta cred ca initiativele trebuie sa vina din mediul privat, din partea unor manageri culturali care sa aiba mai multa libertate si curaj.

Dupa mine, cel mai puternic argument pentru sustinerea educatiei in arta contemporana este ca estetica contemporana te poate ajuta sa gasesti solutii actuale, inovatoare  la problemele contemporane de care te lovesti. Te invata sa faci scurtcircuite, sa gandesti inovator. Avem nevoie de inovatie, toata lumea sustine asta.

8. Ce planuri de dezvoltare aveti pentru Aiurart in viitorul apropiat?

O directie este cea legata de partea educativa. Vrem sa dezvoltam un proiect in zona asta, l-am gandit in cele mai mici detalii si momentan cautam fonduri. Cealalta directie tine strict de spatiul expozitional si ne propunem sa avem un program foarte bine prezentat si promovat si speram ca proiectul nostru sa devina independent din punct de vedere financiar – sa-si gaseasca prieteni si parteneri stabili ca sa poate functiona ca un organism independent.

9. Un gand despre industriile creative din Romania?

Sunt un consumator al industriilor creative si incerc sa le sprijin. In general incerc sa fiu la curent cu tot ce tine de design de obiect si tot ce tine de domeniul esteticii contemporane. Cred ca exista mult potential si multi artisti talentati care se lovesc de problema publicului prea putin diversificat, cum spuneam mai devreme. In orice industrie creativa din Romania cred ca exista la un moment dat problema publicului needucat.

10. Un sfat pentru cineva care vrea sa-si deschida un business de arta contemporana in Romania?

Primul sfat: este foarte important sa identifici care sunt lipsurile intr-o piata, pentru ca astea se vor transforma in oportunitati. Apoi, e foarte important sa citesti foarte mult depre ce se intampla in alte parti, sa gasesti niste modele. Nimeni nu reinventeaza roata: mai devreme sau mai tarziu vom ajunge la ce fac cei din UK, dar trebuie sa stii cum ar trebui sa functioneze lucrurile. Ca sa fii antreprenor intr-un domeniu creativ inseamna sa fii antreprenor, apoi creativ. Trebuie sa imbini cele doua aspecte. Este greu pentru un creativ sa fie antreprenor. Trebuie sa fii in primul rand propriul tau manager.

Al doilea sfat este sa nu o faca singuri: intotdeauna sa lucreze in echipa. As recomanda o echipa de minim 7 oameni – e un numar optim. Cu totii avem multe idei pe care n-avem timp sa le punem in aplicare. Cand cuiva ii vine mai usor decat tie sa faca acel ceva care te-ar ajuta sa pui ideea in aplicare sau cand tie iti este mai usor sa faci ceva pentru a pune ideea lui in aplicare – atunci e un schimb extrem de avantajos. Cred cu tarie ca echipa iti da mai multa forta si libertate – e important sa pornesti la drum cu o echipa si sa fii deschis sa mai adaugi parteneri pe parcurs.

Al treilea sfat este sa se astepte ca va munci 18 ore din 24 J. Daca crede ca merg lucrurile altfel e mai bine sa-si pastreze jobul comod. Si ultimul sfat: sa-si ia si familia in aceasta intreprindere creativa

11.   Ce te inspira in general?

Sunt diverse surse de inspiratie: in primul rand, sunt oamenii mai destepti decat mine. Intalnirea cu scrierile lor este o sursa de inspiratie in mod cert. Vacantele, evident – momentele in care ai timp sa te gandesti: chiar asta e ceea ce vreau? Trebuie in permanenta sa-ti regandesti lucrurile si mecanismele. Nu in ultimul rand, viata sentimentala mi se pare foarte importanta. Acolo se gasesc toate resursele de a misca muntii din loc.

Industriile creative si culturale se confrunta de ceva vreme cu provocarea de a gasi instrumente viabile pentru masurarea impactului concret pe care-l aduc in viata comunitatilor. O nevoie care e in stransa legatura cu argumentarea sustinerii lor la nivel de politici publice, investitii private sau capital de incredere. Platforma CultureFighters.eu s-a nascut tocmai din curiozitatea de a descoperi modul in care initiativele culturale influenteaza dezvoltarea urbana, cresterea economica, coeziunea comunitatilor, cresterea calitatii vietii, schimbarea comportamentelor, responsabilizarea fata de problemele ecologice (si nu numai).

Proiectul, pus pe picioare de o casa de productie cinematografica din Slovacia, e o arhiva digitala (video, foto, text) a experientelor creative si culturale din toate colturile Europei. O sursa inepuizabila de inspiratie pentru cei ce cauta modalitati eficiente (si sustenabile) de implementare a ideilor din zona arta, design, arhitectura, cinema. Pe www.culturefighters.eu  gasiti o sumedenie de studii de caz despre festivaluri, foste fabrici industriale transformate in centre de creativitate, retele culturale, clustere creative, dar si interviuri cu cercetatori, activisti, consultanti publici, antreprenori si artisti.

Mai multe despre cum s-a nascut ideea CultureFighters gasiti aici. Spor la explorat!

In  plina vara, scurtmetrajele lumii parasesc salile de cinema si spatiile conventionale de proiectie pentru a se instala comod sub cerul liber. Sambata, pe 13 iulie, de la ora 20:00, Gradina Botanica din Bucuresti devine o insula de evadare urbana in care filmele scurte dau tonul atmosferei de vacanta.

Marele Picnic e un eveniment-retrospectiva cu scurtmetrajele care au strans cele mai multe aplauze din partea publicului ShortsUP in ultimii patru ani. Voi le veti savura intinsi pe iarba, la racoare, intr-un colt ferit de aglomeratia Bucurestiului. Va fi un adevarat picnic urban cu tururi ghidate pe aleile gradinii, jocuri si gustari fresh ”de iarba verde”.

Filmele din program sunt comedii lejere, romance-uri idilice si fantezii cu dor de duca ce vor prinde viata pe un ecran gonflabil, dupa apus de soare. Printre ele se afla și animatia Pe Muchia Destinului (r. Verena Fels, Germania, 2010), preferata publicului la Weekendul Comediei Scurte sau comedia Dragoste la prima vedere (r. Michael Davies, Marea Britanie, 2010), un scurtmetraj despre fluturi in stomac care a primit premiul publicului la Aspen Shortsfest și premiul juriului la Raindance Film Festival.

Biletele pentru ShortsUP Marele Picnic pot fi cumparate in avans prin MyTicket si Eventim la pretul de 20 de lei sau in seara evenimentului la pretul de 25 de lei.  Spectatorii sunt rugati sa vina ”inarmati” cu echipamentul necesar unui picnic cimematografic : paturici pentru iarba, pofta de poveste si stare de vacanta.

Mai multe detalii despre eveniment si recomandari de filme scurte si bune gasiti pe  www.shortsup.ro dar si pe Facebook si Twitter. 

UPDATE: Seminarul regional din Brasov, anuntat initial pentru data de 20 iunie, s-a reprogramat pentru perioada septembrie-octombrie 2013. Toti cei care s-au inscris pentru sesiunea din vara vor fi inclusi pe lista de participanti a urmatoarei editii. Mai multe detalii aici. Multumim pentru intelegere si va dorim spor si inpiratie in tot ce faceti. Ne vedem la toamna!

Seria de vara a seminariilor regionale dedicate industriilor creative se incheie cu o ultima oprire pe meleaguri transilvanene. Joi, pe 20 iunie, industriile creative si culturale din Brasov intra in dialog cu tinerii profesionisti interesati de domeniu intr-un eveniment de networking si dezvoltare pentru breslele creative locale.

Seminarul se adreseaza celor care-si doresc sa initieze o afacere in arta, cinematografie, arhitectura, design, moda, fotografie, sau orice arie economica bazata pe talent si creativitate.

In prima parte a seminarului, participantii vor afla mai multe noile linii de finantare propuse de Uniunea Europeana prin programul Europa Creativa 2014-2020 de la Valentina Miu, director al Centrului de Consultanta si Cercetare in Domeniul Culturii. Partea interactiva a evenimentului cuprinde 4 ateliere ce pun in prim-plan modele de succes din industriile creative si culturale brasovene. Speakerii care vor ghida ateliere sunt:

• Mara Oprișiu, fondator KunSTadt, asociatie ce organizeaza evenimente culturale de impact in Brasov
• Mihai Dragomir, presedintele Asociatiei Mioritics, a carei misiune este promovarea patrimoniului cultural din zona Transilvania
• Dragos Oprea, partener asociat al studioului de arhitectura Exhibit 
• Alina Niculescu Manea, Creative Business Cup

Cele patru ateliere de lucru acopera tematici de actualitate, de la deconstruirea unui model de antreprenoriat cultural la valorificarea patrimoniului in peisajul urban actual. Ultima parte a seminarului cuprinde o sesiune de networking si discutii libere.