Cercetarea a urmarit actualizarea datelor despre contributia la economia nationala a industriilor creative, determinarea aglomerarilor teritoriale ale industriilor creative in tara si explorarea optiunilor de cariera ale tinerilor pentru a afla daca sunt interesati de antreprenoriat.

Conform cercetarii realizate de Centrul de Cercetare si Consultanta in Domeniul Culturii, industriile creative au o contributie ridicata in economia Romaniei, mai mare sau comparabila cu turismul, restaurantele, transporturile sau constructiile. In 2009, industriile creative generau 5.93% din PIB si aproximativ 100.000 de locuri de munca.

Rezultatele obţinute din studiul realizat de S.C. GEA Strategy & Consulting SA au evidenţiat importanţa sectorului creativ in plan regional, mai precis la nivel judeţean şi al regiunilor de dezvoltare. O trasatura semnificativa este polarizarea imensa a activitaţii intre Bucureşti şi alte centre de activitate din ţara. Concentrarea activitaţii, prin raportare la numarul de angajaţi, numarul de firme şi cifra de afaceri, in Bucureşti şi sectorul Ilfov atinge valori intre 50% şi 60%, iar un numar foarte redus de alte judeţe (Cluj, urmat de Timis, Brasov, Iasi si Constanta) acopera impreuna inca cca. 20% din activitatea inregistrata la nivel naţional. O alta trasatura semnificativa pornind de la profitabilitate este aparitia catorva domenii performante in cadrul unor judeţe: Bucureştiul este „capitala radioului”, Clujul „ judeţul spectacol”, Braşov „leaganul muzeelor”, Iaşi e „creativ pe web”, Timiş ”cel mai bun gamer”, iar Ilfov este „cetatea filmului”.

Din acelasi studiu (realizat de S.C. GEA Strategy & Consulting SA) rezulta ca regiunea Bucuresti – Ilfov se afla pe locul 18 din 253 de regiuni europene in topul ponderii salariatilor din industriile creative  fata de celelalte sectoare economice.

Chiar daca profesiile din industriile creative au un potential care nu este inca perceput corect de societate, cercetarea realizata de Universitatea din Bucuresti a relevat faptul ca exista potential antreprenorial.

Toate rezultatele cercetatilor pot fi consultate in versiunile integrale ale studiilor:

1. Importanţa economică a industriilor creative: o perspective teritoriala – GEA Strategy & Consulting
2. Contributia industriilor creative la nivelul economiei nationale – Centrul de Cercetare si Consultanta in Domeniul Culturii
3. Atractivitatea profesiilor creative si orientări antreprenoriale ale tinerilor in domenii creative – Universitatea Bucuresti

“Promovarea antreprenoriatului in domeniul industriilor creative” este un proiect cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 “Investeste in oameni!”, axa prioritara 3 “Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor”, domeniul major de interventie 3.1 “Promovarea culturii antreprenoriale”. Durata proiectului este de 30 luni. Proiectul are ca obiectiv general dezvoltarea competentelor antreprenoriale in randul celor care isi doresc sa lucreze in industriile creative, transformarea oportunitatilor din mediul economic in afaceri sustenabile precum si promovarea omogenitatii acestui sector economic.

Detalii despre evenimentul ShortsUP, organizat de Oricum gasiti pe www.shortsup.ro.

La vremea respectiva, faceam o treaba de care nu stiam ca urma sa fie atat de vizionara. Am vorbit la aceea vreme de educatie si ne-am focalizat pe educatia in industrii creative si educatia in stiinta & tehnologie. Dupa cum puteti vedea si in documentul acesta, concuziile sunt destul de interesante si concrete.

In 2008, am continuat Youth Summit si am intrebat daca industriile creative pot fi unul dintre cele mai importante diferentiatoare pentru Romania, respectiv daca Romania poate fi competitiva. Toti cei care au participat au zis DA cu niste conditii, concluzia de baza fiind ca e important mai intai sa avem domeniul bine definit si functional in Romania si apoi sa ne punem problema extinderii.

In 2008, ORICUM a decis sa “walk the talk”, sa creeze modele de succes care sa demonstreze ca asa ceva e posibil. Intre timp insa e minunat ca multi alti oameni au realizat potentialul sectorului, si ceea ce parea ireal in 2008 azi se intampla. Odata cu aparitia Consiliului National pentru Competitivitate si a Draftului Strategiei de Competitivitate a Romaniei 2012-2020 se intampla ceea ce in trecut parea de neconceput. La capitolul principalele directii apare negru pe alb “Sustinerea sectoarelor strategice (inclusiv sectorul industriilor creative)”.

E clar ca suntem pe o directie buna si ca viziunea noastra… deodata nu mai pare atat de SF precum era in 2008.

Pana una alta, va invit sa va dati cu parerea despre Strategia Nationala de Competitivitate – cu cat mai multe sugestii si opinii cu atat mai mult va fi influentata directia.

Razvan

Revolutia digitala e strans legata de conceptele de creativitate si democratizare a culturii. Nu mai e nicio noutate ca oricine poate crea, edita, selecta si distribui continut – fie ca e vorba de fotografii, scurtmetraje, ilustratii, texte sau orice altceva iti mai trece prin minte. Nu e o noutate nici ca avand atatea instrumente si mijloace de a iti exprima creativitatea si talentul cei mai multi dintre noi nu vor trece de limita mediocritatii. Documentarul PressPausePlay aduna unele dintre cei mai influente staruri ale erei digitale (printre care Seth Godin si Moby) in jurul dezbaterii despre arta si creativitate in lumea contemporana.

Puteti downloada gratis filmul de pe site, versiunea standard sau cea interactiva, insa il puteti cumpara si de pe Amazon sau iTunes.

Sabina

Cum adica “industrii creative”?

Conceptul de “industrii creative” a aparut in 1997, cand laburistii, proaspat aflati la putere, lanseaza un proiect ambitios, cunoscut sub numele de “Cool Britannia”.  Proiectul de dezvoltare cuprindea 13 sub-sectoare: advertising, arhitectura, arta si antichitati, mestesuguri, muzica, film si video, jocuri video si pe computer, software, publishing, design, moda si artele spectacolului. Luate separat, niciunul dintre subsectoare nu era  nou. Insa Marea Britanie a fost primul stat care a creat un mediu propice de dezvoltare a lor ca un complex, denumit industrii creative.

Definitia oferita de guvernul UK, Department for Culture, Media and Sport, vine ca o consecinta logica : “[creative industries are] those industries which have their origin in individual creativity, skill and talent and which have a potential for wealth and job creation through the generation and exploitation of intellectual property.”

Si pentru a atasa o fata binevoitoare definirii industriilor creative, cea de mai sus este a lordului Chris Smith, datorita caruia conceptul a fost implementat.

Creativitatea astazi

Datorita masurilor de reglementare a acestui sector economic, industriile creative s-au dezvoltat cu o viteza uimitoare. Desi in momentul de fata Statele Unite sunt tara cu cele mai multe firme “creative”, Marea Britanie ocupa un onorabil loc secund, Londra adunand 32% din firmele din Regatul Unit.

Si cifrele interesante nu se opresc aici. Guvernul a scos la iveala un studiu asupra contributiei economice a industriilor creative. Rezultatele explicite pot fi gasite aici: Facts and Figures si merita studiate, macar pentru motto-ul cu care suntem intampinati : “Our aim is to improve the quality of life for all through cultural and sporting activities, support the pursuit of excellence, and champion the tourism, creative and leisure industries.”

Cu asta in minte, va lasam sa contemplati ideea industriilor creative, in timp ce pregatim o descriere a educatiei englezesti pentru creativi, o prezentare admirativa si critica a advertisingului londonez si a industriei filmului englezesc, precum si o cercetare simpatica a felului in care olimpiada din 2012 va fi “creativa”. Pe curand!

Diana

Si, pentru ca la noi in echipa nu lipsesc entuziasmul si exaltarea, ba dimpotriva, „omul nou” trebuie sa vina la pachet cu un grad mare de ancorare in realitatea financiara a mediului din Romania si cu o capacitate de actiune care sa transforme „cele mai imposibile” idei in rezultate palpabile pentru sectorul industriilor creative.

Directorul Executiv al ORICUM va participa la stabilirea strategiei organizatiei, se va implica direct in implementarea strategiei si in supervizarea activitatilor. Crearea raportului de activitate anual va face parte de asemenea din atributiile sale esentiale. Experienta in mediul non-profit/ de business si cel putin 3 ani de lucru intr-un post ce presupune managementul proiectelor si administrarea de bugete sunt indispensabile. In plus, atitudinea pozitiva, optimismul si capacitatea de a inspira si motiva vor fi atuuri esentiale la care ne vom uita cu atentie.

In schimbul avantajului de a fi „sef”, candidatul ideal este deschis la puncte de vedere diferite de ale sale, iar in contrabalans cu capacitatea de a delega, stie sa asculte si sa ofere feedback constructiv pe sarcinile delegate.

Profilul ideal rezulta mai clar din enumerarea de mai jos, iar bifarea tuturor subpunctelor te aseaza in fruntea listei noastre scurte pentru job! Trimite-ne un CV si o scrisoare de intentie de o pagina pana pe 20 decembrie la traian@oricum.ro. Iti multumim!

ORICUM: Director Executiv

Directorul executiv are viziunea de ansamblu asupra situatiei prezente si  viitoare a organizatiei. Adera la misiunea si valorile ORICUM si se ocupa de managementul tuturor proiectelor, atragand in permanenta fonduri pentru activitatile organizatiei. Planifica, evalueaza si mijloceste relatia cu partenerii cheie. Candidatul ideal are experienta relevanta in managementul din zona non-profit/ de business.

 Responsabilitati :

• Participa la stabilirea strategiei organizatiei pe termen mediu si lung;
• Decide, impreuna cu membrii asociati, asupra incheierii sau lansarii de proiecte;
• Coordoneaza si se implica direct in implementarea strategiei si a planului fiecarui proiect pentru a asigura rezultate optime;
• Supervizeaza desfasurarea activitatilor planificate in functie de scopul, durata si bugetul stabilit, coordoneaza echipele de proiect;
• Defineste si aloca responsabilitati clare persoanelor din subordine, supervizeaza activitatea acestora in functie de obiectivele stabilite;
•  Cunoaste in detaliu proiectele ORICUM si posibilitatile de finantare pentru fiecare dintre ele si gaseste solutii optime de eficientizare a costurilor;
• Aloca resurse specifice pentru initiativele si proiectele organizatiei, prevede si gestioneaza riscurile care pot afecta siguranta financiara;
• Se ocupa de aspectele financiar-administrative ale asociatiei;
• Identifica noi oportunitati (prin proiecte, initiative sau granturi) in acord cu viziunea organizatiei; activitati de fundraidsing (parteneri publici);
• Dezvolta relatii cu stakeolderii importanti (finantatori publici, media, alte organizatii neguvernamentale din Romania si din Uniunea Europeana);
• Intocmeste rapoarte de activitate.

Calificari si calitati necesare:

• Cel putin 3 ani  de experienta intr-un post ce presupune managementul proiectelor, administrarea de bugete si coordonarea unei echipe;
• Experienta in mediul non-profit;
• Capacitate de influentare si negociere;
• Initiativa, orientare catre solutii si rezultate, perseverenta;
• Abilitati excelente de comunicare scrisa si verbala si capacitatea de a mobiliza echipa printr-o atitudine deschisa si pozitiva;
• Viziune si abordare creativa a agendei zilnice (tinde spre un stil de leadership creativ).

“E oficial: in urmatorii 20 de ani, Romania ar putea ajunge polul industriilor creative din Estul Europei. Pentru ca viziunea sa devina realitate, un grup de tineri hotarati sunt gata sa faca ceea ce stiu mai bine: sa mijloceasca, sa conecteze si, mai ales, sa pazeasca. [...] In 2007, Razvan Crisan si asociatia lui au inceput sa-si pună pentru prima data in mod serios problema promovarii antreprenoriatului in industriile creative. Pana atunci, in primii trei ani de activitate, facusera tot felul de proiecte indraznete, pionieristice pe alocuri, dar fara o linie unitară: un festival de scurtmetraje (ShortsUP), o initiativa ambitioasa de mentorship cu personalitati din diferite domenii (GOmentorship) si lista ar putea continua.”

Intreg articolul scris de Diana-Florina Cosmin si aparut in FORBES poate fi citit aici.

Demersul descriptiv al cercetarii a urmarit in prima etapa operationalizarea conceptului de “industrii creative” si stabilirea termenilor care definesc cel mai bine contextul semantic al creativitatii. Au fost selectate 23 de cuvinte-cheie, o parte dintre ele reprezentand denumirea specifica a unei industrii creative, iar alta parte fiind sinonime folosite uzual in limba romana. Pentru definirea contextului semantic al creativitatii au fost stabilite 4 cuvinte cheie, in asociere cu care au fost introdusi spre monitorizare toti cei 23 de termeni amintiti anterior. Vizibilitatea industriilor creative ce cuprind mai multi termeni-cheie este data de suma mentionarilor inregistrate de fiecare expresie.

Sursele investigate au fost compuse din 63.500 de bloguri, 51.326 de conturi romanesti de Twitter, 1.500 de feeduri ale principalelor publicatii online din Romania,1.500 de pagini publice si grupuri publice Facebook si principalele 25 de forumuri romanesti.

Iata cum arata topul vizibilitatii industriilor creative in social media romaneasca in perioada octombrie 2010 – octombrie 2011:

Iata mai jos si vizibilitatea tuturor termenilor-cheie monitorizati, in acceasi perioada:

La industriile creative compuse din mai multi termeni, vizibilitatea este data de suma mentionarilor termenilor-cheie. De exemplu: “Film, video si fotografie” (“film”, “video” si “fotografie”), “Moda” (data de suma mentionarilor termenilor-cheie “moda” si “fashion”) “Advertising” (suma mentionarilor termenilor-cheie  “advertising” si “publicitate”), “Arte si piata de arta” (“arte” si “piata de arta”), etc.

In continuare, referindu-ne la universul creativitatii, cadrul in care s-au efectuat toate masuratorile, s-a stabilit dimensiunea acestuia ca fiind reprezentata de totalitatea mentionarilor termenilor-cheie: “creativitate”, “creatie”, “copyright” si “drepturi de autor”. Cu ajutorul Zelist Monitor, s-a observat ca in ultimul an in social media romaneasca au existat 53.325 de astfel de mentionari.

Din datele de mai sus se observa ca din totalul mentionarilor referitoare la creativitate, creatie, copywright si drepturi de autor publicate in decursul ultimului an, 14,8% sunt in legatura cu industria creativa a filmului. Altfel spus, 1 din 7 mentionari despre creativitate sunt in legatura cu domeniul filmului si al fotografiei. Din totalul mentionarilor in legatura cu creativitatea – definita prin termenii amintiti anterior – 9% sunt in legatura cu industria creativa a muzicii si 6% cu cea a modei.

Zelist Monitor reprezinta cea mai complexa si cea mai utilizata platforma de monitorizare si masurare social-media din Romania. Cu ajutorul analizelor de natura cantitativa si calitativa a continutului, prin prezentarea interactiva a datelor demografice ale emitentilor, cu ajutorul rapoartelor despre concurenta si a analizei de impact privind viralizarea mesajului comunicat, profesionistii din domeniul comunicarii pot intelege tabloul complet al reputatiei brandurilor in social media romaneasca.